Anca Benera si Arnold Estefán vor reprezenta Romania la Bienala de la Venetia in 2026. Proiectul se numeste „Marea Neagra la plural – Compozitii pentru ochiul sonor”.

Proiectul „Marea Neagra la plural – Compozitii pentru ochiul sonor / Black Seas – Scores for the Sonic Eye” a castigat concursul national pentru reprezentarea Romaniei la a 61-a editie a Bienalei de la Venetia, fiind curatoriat de Diana Marincu si Corina Oprea.
Artistii selectati sunt Anca Benera si Arnold Estefan. In formula anuntata oficial, echipa se sprijina pe o practica artistica bazata pe cercetare, cu proiecte care traverseaza medii diferite, de la instalatie la video si performance.
Potrivit Ministerului Culturii, comisia de selectie a avut urmatoarea componenta: Ioana Ciocan, comisarul Pavilionului Romaniei, Monica Joita, reprezentantul comun al Ministerului Afacerilor Externe si Institutului Cultural Roman, Calin Dan, directorul Muzeului National de Arta Contemporana, Daria Ghiu, critic de arta si jurnalist la Radio Romania Cultural, Robert Strebeli, managerul Muzeului de Arta Baia Mare, Astrida Rogule, curator la Muzeul National de Arta din Letonia si Lilia Dragneva, directoarea Centrului de Arta Contemporana KSAK din Chisinau. Conform regulamentului, la prima intalnire presedintele Comisiei a fost ales prin vot secret, in persoana Ioanei Ciocan.
Anca Benera (n. 1977) si Arnold Estefan (n. 1978) lucreaza impreuna din 2012, iar in 2022 au primit premiul Birgit Jurgenssen, acordat de Ministerul Federal al Austriei pentru Arte, Cultura, Servicii Publice si Sport.
Sunt prezenti pe scena internationala de peste un deceniu, iar activitatea lor a fost asociata cu institutii si bienale care au functionat ca repere pentru discursul artistic contemporan. In prezent sunt stabiliti la Viena dar pastreaza o legatura declarata cu Timisoara, orasul in care si-au inceput primele proiecte colaborative la inceputul anilor 2000.
Lista aparitiilor publice recente include Manifesta 15, Barcelona (2024), CreativeTime Summit, New York (2024), 1st Klima Biennale, Viena (2024), 5th Kyiv Biennial (2023), Muzeul Tinguely, Basel (2022), Whitechapel Gallery, Londra (2022), Galleria Trafo, Budapesta (2022), Migros Museum, Zurich (2021), Muzeul MUCEM, Marsilia (2019) si mumok, Viena (2017).

Una dintre expozitiile recente de anvergura pe care le-au deschis in Romania a fost „DesFacerea Lumii”, prezentata de Fundatia Art Encounters la Timisoara, in perioada 2024–2025. S-a remarcat printr-o sculptura si o instalatie video care reimagineaza sculptura „Cumintenia Pamantului” (1907) a lui Constantin Brancusi sub forma unei replici de sare, in marime naturala, amplasata in mai multe locuri din Romania, aproape de ferme, intr-un peisaj montan si intr-o pasune subcarpatica. In contextul in care “inspirat de Brancusi” poate duce la obiecte care amintesc de kitsch, Benera si Estefan au stabilit un nou cadru conceptual si tehnic pentru modul in care pot fi prelucrate sursele de inspiratie din opera lui Brancusi. Merita mentionat ca expozitia respectiva a fost co-curatoriata de Diana Marincu, colaborarea cu cei doi artisti isi gaseste continuitate — sau un nou capitol — in proiectul de la Venetia.
De-a lungul carierei, proiectele celor doi au fost construite pe investigatii ale tiparelor ascunse din naratiuni istorice, sociale si geopolitice, cu un interes constant pentru legatura dintre istoria mediului si politica resurselor. In acelasi cadru, lucrarile exploreaza modul in care imaginarul militar poate modela suprafata terestra, clima si comunitatile, iar criza ecologica este abordata prin teserea unor naratiuni care includ subiecti non-umani si prin asocierea dintre oameni, minerale, plante si animale.
Descrierea traseului de lucru include deplasari repetate, in afara atelierului, in cautarea unei conexiuni directe cu subiectele, de la locurile de colectare a polenului pentru lucrarea „Proxy Climates” in Sahara Olteniei, Serbia, Grecia, Ungaria si Spania, pana la siturile de filmare de la Cincu, la Centrul National de Instruire Intrunita „Getica”, pentru „Rehearsals for Peace”. In acelasi registru apar Marea Neagra si santierul naval unde a fost construita nava „Benguela Gem”, destinata minarii diamantelor in Namibia, in cadrul proiectului „Blue Ground”, sau ferme din Brasov, Harghita si Covasna.
Bienala de la Venetia din acest an are tema „In Minor Keys”, fiind o editie care a trecut deja, dinaintea deschiderii, prin multe obstacole si exista mai multe state care au dileme in privinta deschiderii pavilioanelor in 2026.
Problemele au inceput inca din mai 2025 cand curatoarea editiei din acest an, Koyo Kouoh, directoare a Zeitz Museum of Contemporary Art Africa din Cape Town, a decedat subit. Era prima femeie de origine africana numita la coordonarea expozitiei internationale a Bienalei. Viziunea ei va fi totusi realizata asa cum a fost conceputa, de o echipa curatoriala formata chiar de Kouoh, iar expozitia este programata sa se desfasoare intre 9 mai si 22 noiembrie 2026.
Mai jos puteti asculta un interviu cu Diana Marincu, unul dintre curatorii Pavilionului Romaniei din acest an, din cadrul podcastului Buzunar de Arta. S-a remarcat ca director artistic al Fundatiei Art Encounters — fondata de Ovidiu Sandor — alaturi de care a produs cele mai mari evenimente de arta vizuala din programul Timisoara 2023, Capitala Europeana a Culturii: expozitiile Victor Brauner, Constantin Brancusi, Adrian Ghenie si Bienala Art Encounters. De asemenea, are o bogata activitate de curator si manager cultural, este absolventa de arte plastice si grafica, la a doua facultate s-a orientat spre istoria artei, cu un an de Erasmus la Paris, ulterior a devenit curator si critic de arta cu expozitii realizate in Romania, Franta (Persona, MUCEM, Marsilia, 2019; Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire, 2018), Spania, Ungaria (co-curator alaturi de Zsuzsanna Szegedy-Maszák, Double Heads Matches, expozitie de grup, Noua Galerie a Budapestei, 2018) dar si la Bienala de la Venetia unde a prezentat in 2015 proiectul “Inventing the Truth”.