Decizia de a inlocui vitraliile din Catedrala Notre-Dame cu lucrari de arta contemporana a declansat o dezbatere nationala in Franta, divizand societatea si atragand amenintari cu actiuni in justitie pentru cei implicati.

Proiectul, sustinut de presedintele Emmanuel Macron si de Arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, vizeaza instalarea a sase vitralii noi realizate de artista Claire Tabouret in capelele de pe latura sudica a navei. Initiativa a fost prezentata drept un „gest contemporan” menit sa insufle o noua viata monumentului gotic, grav afectat de incendiul devastator din 2019.

Pentru a face loc noilor creatii, ar trebui demontate vitraliile existente, proiectate intre 1844 si 1864 de celebrul arhitect Eugène-Emmanuel Viollet-le-Duc. 

Vitraliile din secolul al XIX-lea au supravietuit intacte incendiului si se remarca printr-un design in stil grisaille, o tehnica ce utilizeaza panouri de sticla in tonuri de gri deschis, accentuate cu sectiuni geometrice si florale colorate.

Sustinatorii inlocuirii argumenteaza ca vitraliile actuale nu dateaza din Evul Mediu, de aceea ar putea fi substituite in spiritul traditiei monumentului de a integra elemente artistice noi de-a lungul secolelor. 

Philippe Jost, coordonatorul lucrarilor de restaurare, a aparat proiectul, subliniind intentia de a adauga „sens” si „frumusete” prin ilustrarea narativa a Rusaliilor, pastrand in acelasi timp coerenta cu vitraliul invecinat care infatiseaza Arborele lui Iesei, singurul vitraliu figurativ de pe acea latura a parterului.

Fiind un sit clasificat in patrimoniul mondial UNESCO, Notre-Dame este protejata de norme stricte, inclusiv de liniile directoare stabilite prin Carta de la Venetia din 1964. Orice interventie majora, precum eliminarea unor vitralii istorice, intampina obstacole legale si procedurale semnificative. 

Reactia publica a fost vehementa, o petitie impotriva proiectului adunand peste 335.000 de semnaturi. 

In iulie 2024, Comisia Nationala pentru Arhitectura si Patrimoniu (CNPA) a votat impotriva initiativei, iar Academia de Arte Frumoase a emis o declaratie oficiala de opozitie inca din decembrie 2023. Criticii il acuza pe presedintele Macron ca foloseste fonduri publice intr-o incercare de a-si lasa amprenta culturala personala asupra catedralei.

Asociatia pentru protejarea patrimoniului Sites & Monuments a anuntat ca va contesta in instanta orice tentativa de indepartare a vitraliilor lui Viollet-le-Duc. 

Julien Lacaze, presedintele organizatiei, a declarat ca va solicita de urgenta unui judecator suspendarea lucrarilor de indata ce permisul de constructie va fi eliberat oficial. 

De asemenea, grupul a facut recurs la o decizie administrativa din luna noiembrie, contestand autoritatea organismului de management al catedralei de a comanda o instalatie de arta contemporana. 

Lacaze sustine ca, daca se va dovedi ca opera lui Viollet-le-Duc este de interes public din punct de vedere artistic sau istoric, decizia administrativa de acordare a permisului de constructie ar putea fi anulata. Planul actual al autoritatilor este de a muta vechile vitralii intr-un spatiu expozitional in apropierea catedralei.

Claire Tabouret, desemnata castigatoare la finalul anului 2024 dintr-o lista de opt finalisti, este o artista in varsta de 44 de ani, recunoscuta pe scena internationala pentru lucrarile sale figurative, expresive si bogate in culori. 

Designul propus de ea ilustreaza persoane de origini si etnii diverse adunate laolalta, remarcandu-se in mod special un portret frontal al Fecioarei Maria. Pentru a onora mostenirea arhitectului din secolul al XIX-lea, Tabouret a integrat elemente din vitraliile inspirate din natura ale lui Viollet-le-Duc in propriul sau design. Lucrarile sunt in prezent transpuse in sticla de maestrii artizani de la Atelier Simon-Marq din Reims, cu termenul de instalare fixat pentru sfarsitul anului 2026.

Intr-un interviu acordat publicatiei Le Monde in 2025, artista si-a aparat conceptul, argumentand ca decorul capelei sudice sufera deja de o lipsa de coerenta, dand ca exemplu vitraliul figurativ reprezentand Arborele lui Iesei. Ea a sugerat ca deciziile luate in trecut nu au reprezentat neaparat viziunea absoluta a lui Viollet-le-Duc, ci compromisuri dictate probabil de constrangeri bugetare. Tabouret a mai explicat ca a acceptat acest proiect controversat din dorinta de a aduce oamenii impreuna si de a imbratisa „ambiguitatea umana”.

Sustinatorii operei lui Viollet-le-Duc argumenteaza ca vitraliile sale nu au un rol strict decorativ, ci sunt fundamentale pentru sistemul de iluminare al catedralei.

Istoricul de arta Barry Bergdoll a explicat ca sticla gri deschis permite patrunderea unei cantitati mai mari de lumina, creand un contrast controlat cu accentele colorate. 

Potrivit lui Martin Bressani, istoric al arhitecturii, obiectivul principal al lui Viollet-le-Duc a fost crearea unui sistem omogen care sa asigure coerenta generala in ceea ce priveste culoarea si iluminatul in intreaga catedrala. El a avertizat ca imaginile contemporane viu colorate propuse de Tabouret ar putea distruge experienta de ansamblu a spatiului gotic.

In replica, Bernard Blistène, fostul director al Muzeului de Arta Moderna de la Centrul Pompidou si presedintele comitetului de selectie, a respins ferm aceste acuzatii. El a precizat ca Tabouret a ales culorile in asa fel incat, atunci cand sunt combinate, sa formeze o lumina alba, respectand astfel cerinta catedralei de a mentine nivelul existent de iluminare interioara. 

Blistène considera ca propunerea artistei este extrem de respectuoasa fata de iconografie, culori si lumina edificiului. Calugarul dominican Marc Chauveau, de asemenea membru al comitetului de selectie, a amintit ca peretii capelelor din Notre-Dame au fost decopertati de picturile murale concepute de Viollet-le-Duc in anii ’60, fapt care a alterat deja viziunea originala a arhitectului. El a subliniat ca biserica a avut intotdeauna incredere in artistii vremii, folosind formele contemporane de expresie in scopuri liturgice.

Zilele acestea puteti vedea la Muzeul de Arta Recenta o expozitie curatoriata de Bernard Blistène, dedicata artistului Stefan Bertalan. Mai jos puteti citi un interviu cu acesta.

Interviu Bernard Blistène, director onorific MNAM, Centre Pompidou. „Stefan Bertalan era un visator. Si nu era oare bine sa fii visator sub comunism?”