text de Cristina Bazavan

Celebrul pianist András Schiff, unul dintre cei mai respectati interpreti contemporani de Mozart si Bach, a anuntat ca intentioneaza sa revina in Ungaria pana la finalul anului 2026, dupa o absenta de peste un deceniu. Decizia vine in urma infrangerii electorale surprinzatoare a premierului Viktor Orbán, pe care artistul l-a criticat constant si in semn de protest a refuzat sa mai concerteze in tara natala, a marturisit muzicianul intr-un interviu pentru The New York Times.

Schiff, in varsta de 72 de ani si laureat al premiului Grammy, nu a mai revenit in Ungaria din 2010, anul in care Orbán a revenit la putere. Atunci, pianistul a inclus Ungaria pe o lista de state pe care le evita, alaturi de Rusia si Statele Unite, invocand opozitia sa fata de liderii pe care ii considera autoritari. Pozitia sa l-a transformat intr-una dintre cele mai vocale figuri politice din lumea muzicii clasice.

Schimbarea politica recenta, marcata de victoria opozitiei conduse de Péter Magyar, l-a determinat pe Schiff sa isi reconsidere decizia. Artistul a declarat ca rezultatul alegerilor l-a surprins si i-a oferit speranta, sugerand ca ar putea marca inceputul unei noi etape pentru Ungaria si chiar un semnal mai larg pentru democratiile occidentale.

Cu toate acestea, pianistul ramane prudent in evaluarea noii conduceri. Desi vede in Magyar un lider tanar si inteligent, Schiff admite ca exista inca semne de intrebare legate de trecutul acestuia in cercul lui Orbán. In ciuda acestor rezerve, artistul considera ca situatia „nu poate fi decat mai buna” si este dispus sa ofere o sansa schimbarii.

Pe plan international, Schiff continua sa adopte pozitii ferme. Dupa ce a boicotat Rusia in urma invaziei Ucrainei, el a decis recent sa nu mai concerteze nici in Statele Unite, criticand dur retorica si politica fostului presedinte Donald Trump. Din acest motiv, a anulat aparitii importante la institutii precum New York Philharmonic sau celebra sala Carnegie Hall.

Pentru Schiff, implicarea civica nu este optionala, ci o datorie morala. El invoca exemple istorice precum Ludwig van Beethoven sau Béla Bartók, artisti care au luat pozitie in momente politice dificile. In opinia sa, artistii care aleg sa ramana neutri risca sa fie judecati de istorie, iar tacerea poate echivala cu complicitatea.