Tata in regia jurnalistei Lina Vdovii este singurul documentar care este nominalizat la Premiile Gopo pentru cel mai bun film, E de altfel si singurul film regizat de o femeie care e in categoria cel mai bun film.

1. Documentarul „Tata” este regizat de Lina Vdovii, care isi asuma si rolul de protagonista, aducand o perspectiva profund personala asupra povestii. Filmul porneste dintr-o experienta reala, ceea ce ii confera autenticitate si intensitate emotionala.
2. Proiectul este co-regizat impreuna cu Radu Ciorniciuc, cunoscut pentru documentarele sale sociale, inclusiv pentru interesul fata de teme sensibile si realitati dure.
3. „TATA”, o poveste personala puternica si curajoasa a coregizoarei Lina Vdovii, a fost filmat de-a lungul a sase ani in Italia, Republica Moldova si Romania si este o explorare intima a relatiei dintre o fiica pe cale sa devina mama, ce cauta sa se vindece de suferintele trecutului, si un parinte instrainat care-i cere ajutorul pentru a expune abuzurile la care a fost supus de-a lungul anilor de catre angajatorul sau din Italia. Pe masura ce Lina se implica mai adanc in investigatie, descopera nu doar suferintele tatalui sau, ci si un tipar de violenta domestica care a afectat generatii intregi in familia ei.
4. Lina Vdovii a scris scenariul documentarului „ACASA/ ACASA, MY HOME” (2020), castigator al premiului pentru Cel mai bun film documentar la Premiile Gopo 2021 si al altor numeroase premii. Originara din Republica Moldova, Lina traieste in Romania si are o vasta experienta in jurnalism de investigatie. Articolele ei au fost publicate in EU Observer, The Guardian, Al Jazeera si Courrier International, printre altii. In 2021, a fost nominalizata la European Press Prize si, in prezent, lucreaza ca producator pentru televiziunea germana ZDF. „TATA” marcheaza debutul ei regizoral in lungmetrajul documentar.
5. Documentarul include imagini de arhiva, conversatii directe si momente de confruntare, toate contribuind la o naratiune sincera si nefiltrata.
6. Filmul ridica intrebari despre iertare, responsabilitate si posibilitatea vindecarii in relatiile de familie afectate de abuz. Documentarul abordeaza si tema migratiei, deoarece tatal lucreaza in strainatate, ceea ce adauga o dimensiune suplimentara relatiei dintre personaje.
7. Stilul vizual este minimalist si apropiat de cinemaul observational, fara interventii artificiale sau dramatizari excesive. Filmul evidentiaza diferentele de generatie si modul in care trecutul comunist si tranzitia postcomunista au influentat dinamica familiala.

Cinci filme intra oficial in competitie pentru trofeul la cea mai ravnita categorie a Premiilor Gopo – Cel mai bun film de lungmetraj: Comatogen (r. Igor Cobileanski), Dinti de lapte (r. Mihai Mincan), Kontinental ’25 (r. Radu Jude), Nu ma lasa sa mor (r. Andrei Epure) si documentarul Tata (r. Lina Vdovii, Radu Ciorniciuc).

Dinti de lapte conduce topul celor mai nominalizate filme, aparand in 12 categorii de premii. Urmeaza Nu ma lasa sa mor (9 nominalizari) si Cravata Galbena (8 nominalizari). Productiile Comatogen si Kontinental ’25 sunt ambele nominalizate in cate 7 categorii de premii.