Skip to content

“Want”, cartea lui Gillian Anderson despre fantasmele erotice feminine, a inspirat o expozitie care va fi deschisa vineri la Salon de Papier. Include lucrari de Lea Rasovszky, Iosif Kiraly, Roman Tolici si Hortensia Mi Kafchin.

Lea Rasovszky, Baby Boi, 2026, 70 x 70 cm

Salon de Papier prezinta vineri, 29 mai, de la ora 19:00, expozitia de grup „WANT”, reunind lucrari semnate de noua artisti: Michele Bressan, Anca Enache, Dani Gherca, Daniela & Ioana Groza Pop, Hortensia Mi Kafchin, Iosif Kiraly, Virginia Lupu, Lea Rasovszky si Roman Tolici. 

Expozitia poate fi vizitata pana pe 27 iunie la Strada Constantin Cristescu 12, Bucuresti, si este inspirata de volumul cu acelasi titlu coordonat de actrita si activista Gillian Anderson, publicat in Romania in 2025 la Editura Trei.

Firul caruia i se revendica expozitia porneste din 1973, cand jurnalista si scriitoarea Nancy Friday a initiat proiectul editorial „Gradina mea secreta” – una dintre cele mai controversate carti ale epocii, catalogata de unii drept pornografie si primita de altii ca o revelatie. 

Michele Bressan, 09-19 (how can I tell you?), 2026, 57 x 57 x 14 cm

Navigand intr-o societate polarizata intre furie si exaltare, cartea s-a transformat in timp intr-o lucrare de referinta in literatura feminista despre sexualitate, deschizand drumul unor generatii de femei spre revendicarea si asumarea propriilor dorinte. 

La o jumatate de secol distanta, volumul „WANT” / „VREAU” al lui Gillian Anderson reia acest fir si il duce mai departe intr-o lume care, desi aparent mai libera, continua sa impuna taceri si sa culpabilizeze placerea feminina. Cartea aduna confesiuni ale femeilor din intreaga lume despre ce inseamna sa fii femeie si sa doresti, cu toata complexitatea, vulnerabilitatea si forta pe care aceasta asumare o implica.

Aparitia cartii in Romania se suprapune, potrivit organizatorilor, cu un moment tensionat in societatea romaneasca: o recurenta a discursurilor misoginiste, vizibilitatea crescuta a unor figuri precum fratii Tate, agresivitate sporita impotriva femeilor in spatiul public si digital, dar si scandaluri legate de distribuirea de imagini intime fara consimtamant. In acest context, expozitia isi asuma explicit rolul de a crea un spatiu sigur de exprimare, in care fanteziile, dorintele si placerile femeilor sa poata fi rostite fara rusine si fara frica.

Inspirata de volum, expozitia exploreaza fantezia erotica feminina ca forma de cunoastere, de supravietuire si de revendicare a propriei voci. 

Lucrările reunite deschid, simbolic, „camere” ale placerii si ale fanteziei, in care publicul este invitat sa paseasca nu doar ca martor, ci ca participant la o conversatie despre experienta subiectiva, politica si senzoriala a femeilor. Expozitia traverseaza teritorii intime, sociale, afective si imaginare si o face printr-o diversitate de medii, orientari si identitati, atat in selectia artistilor, cat si in cea a lucrarilor.

Citește în continuare