Pace Gallery, una dintre cele mai importante galerii de arta, il reprezinta acum pe mostenitorul lui Brancusi. Ce inseamna aceasta schimbare pentru opera artistului.
Articol de Eduard Enache
Zilele trecute, cu cateva ore inainte ca „Danaida”, o sculptura de Constantin Brancusi, sa fie adjudecata la Christie’s pentru 107,6 milioane de dolari si sa stabileasca un nou record de piata al artistului, Pace Gallery a anuntat ca a obtinut reprezentarea comerciala a mostenirii acestuia, la nivel mondial.
Anuntul a fost facut intr-un moment cheie. Specialistii estimau ca sculptura va atinge un nou record de piata al lui Brancusi si va confirma interesul urias pentru opera lui, venit in urma unor expozitii majore organizate in ultimii ani la Timisoara, Paris, Amsterdam si Berlin. Astfel, Pace Gallery si Theodor Nicol, mostenitorul actual al lui Brancusi, au ales un moment propice.
In primul rand, trebuie inteles ce inseamna concret faptul ca Pace Gallery reprezinta mostenirea Brancusi.
Pace nu “detine” opera lui Brancusi, ci a primit reprezentarea comerciala globala a estate-ului, adica a entitatii care administreaza drepturile si interesele legate de artist. Astfel, Pace devine principalul actor care organizeaza expozitii cu scop comercial, negociaza imprumuturi, coordoneaza relatia cu muzeele si colectionarii, controleaza imaginea publica a artistului pe piata si gestioneaza eventualele tranzactii sau proiecte legate de operele aflate in administrarea estate-ului. Practic, Pace devine “vocea” oficiala a mostenirii Brancusi pe piata internationala.
Un aspect esential este faptul ca aceasta reprezentare ajunge la una dintre cele mai puternice galerii din lume: este o galerie cu sedii in New York, Londra, Hong Kong, Seul, Geneva si Los Angeles si reprezinta unii dintre cei mai importanti artisti ai ultimilor 100 de ani, de la Rothko, David Lynch si Modigliani la Adrian Ghenie. Astfel, Brancusi se integreaza definitiv in circuitul “blue chip” al pietei de arta — un nucleu restrans de artisti considerati fundamentali pentru istoria artei moderne si contemporane, ale caror opere sunt administrate strategic la nivel global.
Anuntul galeriei Pace dezvaluie un alt aspect interesant: dupa retrospectivele pe care Centrul Pompidou le-a organizat la Paris in 2024, Amsterdam in 2025 si la Berlin in 2026 — expozitia Brancusi de la Neue Nationalgalerie poate fi vizitata pana pe 9 august 2026 —, Brancusi va avea o prezentare in cel mai influent muzeu de arta moderna din lume: MoMA, Museum of Modern Art din New York.
Primul proiect major pregatit de Pace in noua calitate va fi o expozitie la Londra in toamna acestui an, curatoriata de Jérôme Neutres. Potrivit unui reprezentant al galeriei, expozitia va include imprumuturi muzeale si lucrari disponibile pentru vanzare pe piata secundara.
Galeria nu a confirmat insa daca expozitia londoneza va include si turnaje postume — sculpturi din bronz realizate dupa moartea artistului, pornind de la forme originale din ipsos sau alte modele lasate in atelierul sau. In 2014, acelasi Neutres a curatoriat o expozitie la galeria Kasmin, pe atunci reprezentanta a mostenirii Brancusi, in care au fost prezentate cinci turnaje in bronz realizate postum – un subiect care a generat atunci controverse in lumea artei.
Una dintre expozitiile recente care inclus si tiraje postume a avut loc in 2024 la muzeul Artizon din Tokyo ─ a inclus 20 de imprumuturi de la mostenitorul lui Brancusi.
Tirajele postume nu au fost supravegheate sau aprobate direct de Brancusi, motiv pentru care exista controverse legate de autenticitatea si statutul lor artistic.
Artistul a murit in 1957, iar de atunci mostenirea sa a fost criticata periodic pentru realizarea de exemplare postume ale sculpturilor sale.
In 2014, colectionarul Asher Edelman a declarat pentru Wall Street Journal ca „nu exista ceva precum o editie postuma Brancusi – sunt replici, asta sunt”. Dealerul de arta Paul Kasmin, fondatorul Kasmin Gallery (decedat in 2020), a raspuns la momentul respectiv ca „nu poate decide morala altcuiva” si ca mostenirea Brancusi era „deschisa pentru afaceri”. Insa potrivit unei relatari Artnet News, mostenitorul nu mai detine sculpturi originale pe care sa intentioneze sa le vanda. Merita mentionat si ca „Danaida” adjudecata la Christie’s este un turnaj din timpul vietii artistului, realizat in jurul anului 1913.
Potrivit aceluiasi raport din Wall Street Journal, un turnaj postum dupa Brancusi „ar putea obtine aproximativ o treime din pretul unei sculpturi realizate in timpul vietii.”
Marc Glimcher, directorul executiv al Pace Gallery, a incadrat aceasta asociere intr-o perspectiva mai larga asupra istoriei sculpturii moderne. „Ca tata al sculpturii moderne, contributiile lui Brancusi la acest mediu nu pot fi supraestimate; alaturi de Alexander Calder si Pablo Picasso, el a modelat viitorul artei tridimensionale. Impactul lucrarii sale poate fi urmarit printr-o lunga linie de sculptori de referinta, de la Jean Arp si Isamu Noguchi la Claes Oldenburg, John Chamberlain si Lee Ufan, pana la Tara Donovan si Alicja Kwade.”, a spus Glimcher.
Directorul a mai adaugat ca expozitia de la Londra va pune in lumina contextul din care a aparut Brancusi ca artist – „o perioada de creativitate remarcabila si de polenizare incrucisata in Parisul secolului XX, care a dat nastere unor miscari precum cubismul, dadaismul, suprarealismul si fauvismul”.
Mostenirea Brancusi apartine lui Theodor Nicol, care a comentat public asocierea cu Pace.
Proprietarul mostenirii Constantin Brancusi este Theodor Nicol, cel care a semnat acordul cu Pace Gallery. Declaratia sa completa, data cu ocazia anuntului, este urmatoarea: „Suntem incantati sa incepem ceea ce credem ca va fi o colaborare fructuoasa cu Pace, care, de-a lungul indelungatei sale istorii de lucru cu mostenirile artistilor, si-a cultivat reputatia de a sustine figuri care transforma notiunile noastre despre ce poate face si ce poate fi arta. Brancusi a fost unul dintre acesti artisti, iar opera sa, care i-a inspirat pe nenumarati altii, va capata o noua viata printre ceilalti maestri ai secolului XX si artistii contemporani din programul global al galeriei. Asteptam cu nerabdare sa lucram impreuna pentru a-l reintroduce pe Brancusi si sculpturile sale progresiste, dar atemporale, in fata publicului din intreaga lume, conducand mostenirea sa spre viitor.”
Theodor Nicol a ajuns sa controleze drepturile de autor asupra operei lui Brancusi prin succesiunea lui Alexandru Istrati si a Nataliei Dumitresco, artisti romani foarte apropiati de Brancusi in ultimii ani ai vietii sale. Cum Brancusi nu a avut copii, el i-a desemnat drept legatari testamentari si executori ai mostenirii sale artistice. Prin aceasta filiera succesorala, drepturile patrimoniale si administrarea estate-ului au ajuns ulterior la Theodor Nicol, un cetatean canadian de origine romana, nepotul Nataliei Dumitresco.
Cu exceptia presei, aproape orice aparitie a imaginii lui Brancusi sau a operelor sale in spatiul public este supusa unei legislatii stricte.
Expozitiile, cataloagele, cartile care il vizeaza pe artist trebuie comunicate din timp organizatiilor care ii protejeaza drepturile de autor si, la finalul unui lant al comenzilor, trebuie aprobate in mod obligatoriu de mostenitorul actual, Theodor Nicol.
Un punct de cotitura major in aceasta istorie juridica se va inregistra la data de 1 ianuarie 2028, moment in care operele sculptorului vor iesi de sub incidenta drepturilor patrimoniale. Expirarea drepturilor patrimoniale nu aduce insa o libertate absoluta de exploatare, deoarece legislatia face o diferenta clara intre incasarea banilor si protectia integritatii creatiei.
Drepturile morale ale autorului, care asigura respectarea paternitatii si a formei operei, sunt perpetue si imprescriptibile, ele neputand fi instrainate sau anulate niciodata. Acest aspect garanteaza ca, si dupa anul 2028, reprezentantii legali vor putea interveni in instanta daca o lucrare a lui Constantin Brancusi va fi folosita intr-un context degradant, daca va fi distorsionata sau daca va fi dusa in derizoriu prin asocieri comerciale nepotrivite. Insa nu va mai fi nevoie de aprobarea mostenitorului pentru orice manifestare legata de imaginea si opera lui Brancusi.
Mai jos gasiti un ghid complet al drepturilor de autor pentru operele lui Brancusi, cu informatii referitoare la conditiile de exploatare, pasii necesari pentru licentiere si cadrul legislativ in vigoare.
