La Vatican, frescele lui Rafael intra intr-un amplu proces de restaurare. Capodopere ale Renasterii, frescele au fost create in urma cu 500 de ani si se intind pe 65 de metri.
Muzeele Vaticanului au lansat saptamana aceasta cel mai amplu proiect de restaurare din istoria Loggiei lui Rafael, un ciclu de fresce care acopera 65 de metri din Palatul Apostolic, cunoscut si ca resedinta papala.
Peste 20 de specialisti vor lucra timp de cinci ani pentru a remedia deteriorarile acumulate de-a lungul secolelor, intr-un santier fara precedent ca amploare pentru aceste capodopere ale Renasterii.
Loggia a fost construita initial sub supravegherea arhitectului Donato Bramante, la comanda papei Iulius al III-lea, in 1512.
Frescele au fost executate dupa conceptia lui Rafael de catre studentii sai, fiind finalizate in 1519 pentru papa Leon al X-lea – cu doar un an inainte ca maestrul sa moara.
Schema decorativa se inspira puternic din ornamentica romana pe care Rafael, Michelangelo si alti artisti ai epocii o studiasera in complexul Domus Aurea al imparatului Nero, descoperit la vremea respectiva.
Coridorul de la etajul al doilea al Palatului Apostolic, rezervat personalului de rang inalt si vizitatorilor distinsi, cuprinde 13 travee ale caror bolti infatiseaza scene biblice – patru pentru fiecare personaj –, aproape toate din Vechiul Testament. Figurile hibride, jumatate umane, jumatate animale sau vegetale, care decoreaza peretii aveau sa alimenteze, ulterior, gustul manierismului pentru arta grotesca.
Timp de aproape trei secole, loggia a stat deschisa intemperiilor – ploaie, zapada, lumina directa a soarelui si umiditate. In 1813, sculptorul italian Antonio Canova a dispus montarea unor ferestre cu vitralii, cu intentia de a proteja opera. Efectul a fost insa contrar: ferestrele au accelerat degradarea, captand caldura si umiditatea si creand un microclimat nociv pentru picturile murale.
Laserele inlocuiesc metodele chimice.
In cursul analizelor preliminare, echipa de restauratori a identificat numeroase zone cu pigment instabil, consecinta directa a microclimatului generat tocmai de geamurile instalate in secolul al XIX-lea.
O descoperire notabila a fost aceea ca doua sectiuni pictate de pe o portiune inclinata a peretilor au scapat neatinse de deteriorare, fiind ferite accidental de lumina – fapt care a permis conservarea cromaticii originale. Pentru a stabiliza clima coridorului, vor fi montate noi ferestre, cu protectie UV, finantate de grupul Patrons of the Arts in the Vatican Museums, care va asigura totodata si un sistem de iluminat modern.
Seful restauratorilor din Laboratorul Vatican, Paolo Violini, a explicat ca examinarea suprafetelor a impus adoptarea unei metode de curatare „uscate”, menita sa protejeze straturile originale extrem de sensibile la procedurile chimice. Concret, specialistii vor folosi lasere cu fibra optica pentru curatarea frescelor.
Planul de tratament a fost elaborat pe baza unor experimente conduse intre 2019 si 2020, apoi intre 2023 si 2024, pe cea de-a sasea travee a Loggiei. Acestea au inclus aplicarea uscata pe tencuiala romana, tempera sau finisaje de var pe baza de fresca, precum si utilizarea azuritului.
Proiectul este finantat prin initiativa „Legacy of Raphael: The Vatican and Beyond”, coordonata de World Monuments Fund, care a beneficiat de o donatie de 14,3 milioane de dolari din partea Fundatiei Stephen A. Schwarzman – fondata de cofondatorul Blackstone. Din aceasta suma, 5,5 milioane de dolari sunt alocati direct restaurarii, restul urmand sa sustina documentarea digitala, digitizarea si un program de formare profesionala derulat in parteneriat cu Universitatea de Stiinte Aplicate si Arte din Sudul Elvetiei.
Loggia lui Rafael nu este singura comoara a Palatului Apostolic care a intrat in atentia restauratorilor in acest an. In aprilie, echipe specializate au finalizat o restaurare aprofundata, de doua luni, a Judecatii de Apoi a lui Michelangelo din Capela Sixtina, aflata la parterul aceluiasi palat.
