Un italian de 69 de ani a ajuns dupa gratii pentru ca a construit, cu propriile maini, un amfiteatru roman fals, pe care l-a promovat aproape doua decenii drept o descoperire arheologica autentica. 

Franco Malosso, cunoscut in mediile artistice si sub numele Franz von Rosenfranz, a fost condamnat definitiv la doi ani si patru luni de inchisoare, dupa un proces judiciar de 10 ani si dupa ce Curtea Suprema a confirmat sentinta. Cu cateva luni in urma a intrat in penitenciarul din Ventimiglia, pentru a executa pedeapsa pentru constructie ilegala si falsificare de opere de arta.

Malosso a ridicat falsul teatru antic pe dealurile din Arcugnano, in provincia Vicenza, folosind blocuri de piatra moderne, imbatranite artificial, ca sa para vechi. 

A prezentat locul drept o descoperire arheologica, in care ar fi coexistat vestigii din Grecia Antica, din Roma Antica si chiar din perioada neolitica.

A organizat vizite ghidate si reconstituiri istorice, a perceput taxe de pana la 40 de euro de la fiecare vizitator si a reusit sa convinga autoritatile locale sa includa locatia intr-un ghid turistic oficial, finantat de Uniunea Europeana, si intr-o aplicatie online.

Potrivit publicatiei italiene Corriere della Sera, Malosso le spunea vizitatorilor ca situl, cunoscut sub numele de Amfiteatrul Maritim Berico, ar fi unul dintre „cele mai vechi si mai mari amfiteatre” din lume si ca ar data din anul 393 d.Hr. Barbatul sustinea ca situl a fost descoperit dupa o alunecare de teren, in 2005, si ca Iulius Cezar l-ar fi vizitat la intoarcerea sa la Roma, dupa calatoria in Egipt alaturi de Cleopatra. 

Malosso mai afirma ca Julieta Capulet, celebrul personaj fictiv creat de Shakespeare, ar fi locuit intr-o biserica veche aflata pe acel loc. In plus, escrocul se autointitula „filantrop, antreprenor si dirijor de orchestra”.

Originile intregii povesti raman neclare; ea dateaza cu cativa ani inainte de 2016, atunci cand Malosso a inceput sa ridice falsul teatru antic. 

Pe un teren de 5.000 de metri patrati, barbatul a instalat un sir de tribune, construite din piatra suprapusa si prelucrata, pentru a parea veche. Coloanele erau, la randul lor, false, facute din ciment, la fel ca si statuile din ipsos si un bazin artificial, sapat sub scaunele din zona arenei. 

Structura, cunoscuta sub numele de Anfiteatrul Berico, exista si astazi, in ciuda numelui pe care il poarta: este, de fapt, o constructie semicirculara, inspirata dintr-un teatru roman.

Suspiciunile legate de povestea sa neverosimila au inceput sa apara in 2016, cand arheologii chemati sa investigheze de catre Carabinieri, politia militara italiana, au descoperit ca structura „antica” continea fibra de sticla, coloane din papier-mache, blocuri tencuite si statui din ipsos, datand din primii ani ai anilor 2000. 

Imagini din satelit au aratat, de asemenea, ca Malosso a nivelat, mai intai, un deal, iar apoi a construit falsul monument antic pe suprafata astfel eliberata.

O ancheta declansata dupa o plangere depusa de Primaria Arcugnano a concluzionat ca intregul complex era modern si a fost construit fara autorizatiile urbanistice si de peisaj cerute de lege. Acesta a fost momentul in care a inceput un proces judiciar complicat, plin de contestatii din partea apararii. 

Reconstituirea din arhivele de presa nu lamureste daca intentia lui Malosso a fost sa reconstruiasca un pretins teatru antic sau, pur si simplu, sa creeze un sit arheologic fals si sa il treaca drept autentic. Versiunea sa s-a schimbat in timp: la inceput, a prezentat locul drept un sit arheologic real, cu vestigii din perioade istorice diferite, iar mai tarziu, dupa ce au inceput anchetele, a sustinut ca era vorba despre reconstruirea unui pretins teatru antic, care, spunea el, ar fi existat candva sub acel deal. 

Teoria a fost, insa, respinsa de Superintendenta pentru Patrimoniu Cultural, care a stabilit ca nu existau vestigii arheologice pe acel loc si ca toate structurile erau de constructie moderna. De-a lungul anilor, apararea lui Malosso a sustinut constant ca falsul a fost realizat atat de „stangaci”, incat ar fi fost imposibil ca cineva sa il creada un vestigiu arheologic autentic, motiv pentru care teza inselaciunii ar trebui inlaturata.

Alte investigatii istorice au stabilit ca Iulius Cezar, cel mai cunoscut conducator al Romei antice, a trait cu aproximativ 400 de ani inainte de data la care s-ar fi presupus ca a fost construita cladirea. In plus, actiunea tragediei romantice scrise de Shakespeare nu se petrece la Vicenza, ci la Verona.

Condamnarea acopera atat infractiuni urbanistice, cat si fapte comise impotriva patrimoniului cultural. 

Cazul continua sa produca uimire in Italia, unde oamenii se intreaba cum a putut o fictiune atat de elaborata sa fie construita si mentinuta atata timp.

Expertii consultati sunt de acord ca un sit arheologic autentic este usor de recunoscut de un specialist. Jacopo Bonetto, arheolog si profesor titular in cadrul Departamentului de Patrimoniu Cultural de la Universitatea din Padova, explica faptul ca identificarea nu depinde doar de aspectul vizual al unei structuri, ci si de caracteristicile arhitecturale, de materialele folosite, de tehnicile de constructie si de starea de conservare.

Potrivit lui Bonetto, cladirile romane sunt identificate prin toate aceste elemente, imposibil de reprodus fidel intr-o constructie recenta. La aceasta se adauga si costul unei lucrari de acest tip: „Reconstruirea fidela a unui amfiteatru ar presupune, astazi, cheltuieli enorme, greu de suportat pentru un simplu particular”, precizeaza expertul intr-un interviu acordat publicatiei El Pais. 

Bonetto subliniaza, de asemenea, ca insasi locatia pretinsului teatru ar fi trebuit sa starneasca suspiciuni. „Contextul este fundamental, pentru ca cladirile antice erau ridicate doar in anumite locuri. Amfiteatrele antice au fost construite, in 99% din cazuri, la periferia oraselor romane. Un amfiteatru aflat la tara, departe de un centru urban antic, este, in mod natural, fals”, a explicat el. Expertul subliniaza ca episoade de acest tip sunt, din fericire, extrem de rare.

Malosso a fost condamnat la doi ani si patru luni de inchisoare pentru constructie ilegala, falsificare de opere de arta si crearea de lucrari fara autorizatie, iar instanta i-a aplicat si o amenda de 3.000 de euro. Primaria Arcugnano a depus, la randul ei, o cerere de despagubiri in valoare de 560.000 de euro impotriva lui, pentru a recupera pierderile pe care sustine ca le-a suferit. 

Hotararea judecatoreasca ii cere, de asemenea, lui Malosso sa despagubeasca orasul pentru prejudiciul cauzat, sa demoleze teatrul si celelalte structuri construite ilegal si sa readuca dealul la starea sa initiala, insa acest ordin nu a fost inca pus in aplicare.