In Anul Brancusi, marcat de aniversarea a 150 de ani de la nasterea sculptorului, opera lui intra in dialog cu creatia contemporana prin interventii semnate de artisti recunoscuti atat in tara, cat si pe plan international. 

La Cluj-Napoca, designerul Karim Rashid a creat un totem inspirat de formele sculpturii lui Brancusi, in timp ce la Bucuresti artistul Radu Pandele a realizat un mural dedicat sculptorului, insotit de o interventie sonora semnata de muzicianul Faster.

Karim Rashid a creat la Cluj un totem inspirat de Brancusi.

Rashid a creat un totem amplasat pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca, realizat de compania Colordrops, pentru editia din acest an a evenimentului de design interior Deco Days, desfasurat la BT Arena. El este invitatul special al editiei, iar lucrarea sa a fost prezentata mai intai in centrul orasului si apoi mutata in Sala Polivalenta.

Este prima vizita a lui Karim Rashid la Cluj-Napoca. Designerul, originar din Egipt, a trait si a lucrat in Canada, Italia si Statele Unite. Cu aceasta ocazie, el a sustinut o prelegere in fata a sute de persoane si a prezentat colectia „Illusion”.

La conferinta de presa, Rashid a povestit ca invitatia de a veni la Cluj i-a readus in minte prima sa intalnire cu opera lui Brancusi, petrecuta in urma cu mai bine de jumatate de secol.

Avea 12 ani in 1972, cand a mers impreuna cu tatal sau la Museum of Modern Art din New York. La acea vreme, muzeul gazduia expozitia „Italy: The New Domestic Landscape”, dedicata designului italian si prezentata intre mai si septembrie 1972. Printre designerii inclusi se aflau Ettore Sottsass si Gaetano Pesce.

Dupa ce a vazut expozitia, Rashid a ajuns intr-o alta zona a muzeului, unde a descoperit lucrarile lui Constantin Brancusi. Spune ca acel moment i-a ramas in memorie si i-a influentat ulterior modul in care a privit designul.

„Tot ce faceam pana atunci, inca de cand eram copil, era sa desenez obiecte si tot felul de lucruri. Am vazut acea lucrare, apoi am inceput sa cercetez, sa aflu mai multe, sa citesc despre viata lui. Am ajuns sa citesc si o biografie despre el”, a povestit Rashid.

Totemul realizat pentru Cluj porneste de la ideea unei intalniri intre patrimoniul cultural al Transilvaniei si formele unui design contemporan orientat spre viitor. Rashid a renuntat la ornamentele traditionale si a construit lucrarea dintr-o succesiune de forme pe care le numeste „Ikons”, fiecare asociata unei idei sau unei valori.

La baza se afla „Divinity”, legata de dimensiunea spirituala a creativitatii. Urmeaza „Heal”, asociata artei ca forma de vindecare si apropiere intre oameni, si „Digital Craft”, care face trimitere la rolul tehnologiei in creatia contemporana.

„Density” reprezinta acumularea de cunoastere, cultura si energie creativa, iar „Global” se refera la caracterul universal al designului si la capacitatea acestuia de a depasi granitele culturale. In partea superioara se afla „Body”, legata de experienta umana si de relatia dintre creativitate si simturi, si „Pleasure”, asociata bucuriei, emotiei si inspiratiei pe care le poate provoca arta.

Prin forma si prin suprapunerea acestor simboluri, lucrarea face trimitere la sculptura lui Brancusi, reinterpretata prin limbajul designului contemporan.

Karim Rashid are in portofoliu peste 4.000 de obiecte aflate in productie, mai mult de 400 de premii internationale si proiecte realizate in peste 47 de tari. A lucrat la mobilier, corpuri de iluminat, obiecte de uz cotidian, amenajari interioare, arhitectura si proiecte de identitate vizuala pentru companii precum Alessi, Artemide, BoConcept, Natuzzi si Swarovski. Creatiile sale fac parte din colectiile permanente ale unor institutii precum MoMA, Centre Pompidou si Brooklyn Museum.

(exclusiv) Karim Rashid, designer cu lucrari in marile muzee ale lumii „Bucurestiul are nevoie de crearea unor structuri si arhitectura iconice care sa spuna lumii sa vina sa il viziteze.” Rashid a creat recent designul restaurantului Raionul de Peste din Floreasca

La Bucuresti, artistul Pandele Radu a realizat, intre 14 si 18 septembrie, un mural inspirat de opera si mostenirea lui Constantin Brancusi, pe Bulevardul Expozitiei. 

Lucrarea este insotita de o interventie sonora realizata de muzicianul Faster, care adauga o componenta muzicala proiectului.

Muralul face parte din proiectul Un-hidden Bucuresti si este cofinantat de ARCUB, in cadrul programului „Bucuresti in premiera” 2026.

Pandele a pornit de la forme si motive asociate universului vizual al sculptorului si a construit o compozitie geometrica in alb, negru si gri. Linii, cercuri, elipse, triunghiuri si dreptunghiuri se intersecteaza si se suprapun, formand o imagine dinamica in care geometria devine elementul central al compozitiei.

Peste acest fundal apar doua reprezentari tridimensionale ale unor forme sculpturale. In prim-plan se afla „Muza adormita”, reinterpretata hiperrealist, cu volum, umbre si reflexii. O versiune mai mica a aceleiasi lucrari apare in partea dreapta a muralului, creand o diferenta de scara care accentueaza perspectiva si impresia de adancime.

Prin aceasta interventie, o parte din universul lui Brancusi este scoasa din spatiul muzeal si adusa in mijlocul orasului. Lucrarea poate fi descoperita direct de locuitori, turisti, pasionati de arta urbana si de arta contemporana, dar si de cei care trec prin zona.

Un-hidden Bucuresti foloseste opera lui Brancusi ca punct de plecare pentru o serie de interventii in spatiul public, in care arta urbana si muzica electronica sunt puse impreuna. Proiectul urmareste sa transforme locuri obisnuite din oras in spatii in care publicul poate descoperi lucrari si experiente artistice in afara institutiilor culturale traditionale.

Acest articol e sustinut de CEC Bank