Cum ar fi daca orasele ar invata sa se adapteze apei, in loc sa construiasca permanent bariere impotriva ei? In Danemarca, un proiect de arhitectura propune transformarea zonelor portuare in spatii verzi plutitoare, care pot fi mutate, reconfigurate si adaptate nevoilor locuitorilor. Ideea, numita Copenhagen Islands, ar putea oferi o noua perspectiva asupra dezvoltarii urbane, intr-o perioada in care cresterea nivelului marilor si fenomenele meteorologice extreme devin provocari tot mai importante.

Conceptul a fost lansat in 2018 de arhitectul australian Marshall Blecher, stabilit la Copenhaga, impreuna cu studioul danez de design Fokstrot.

Prima insula experimentala, numita CPH-Ø1, a fost construita din lemn, folosind tehnici traditionale de constructie a ambarcatiunilor. Platforma de aproximativ 20 de metri patrati avea in mijloc un tei inalt de sase metri si putea fi utilizata pentru relaxare, picnicuri, inot sau mici evenimente culturale.

Ideea arhitectilor era sa creeze un adevarat arhipelag urban, format din insule plutitoare cu functii diferite: gradini, saune, platforme pentru inot si spatii pentru activitati culturale.

Un avantaj al conceptului este flexibilitatea. Insulele ar putea fi dispersate in diferite zone ale portului in timpul verii si reunite pentru evenimente sau festivaluri. De asemenea, ar putea fi mutate in cartiere unde locuitorii au acces limitat la spatii verzi.

Proiectul propune si folosirea vegetatiei pentru a crea noi habitate pentru pasari, insecte si organisme acvatice, integrand biodiversitatea in zone urbane dominate de constructii.

Prototipul realizat in 2018 a fost amplasat in mai multe zone ale portului Copenhaga pana in 2021. Potrivit documentelor municipalitatii, insula originala nu mai exista in prezent.

In 2024, autoritatile locale au analizat posibilitatea amenajarii a 9 pana la 12 noi insule plutitoare, alocand initial aproximativ 400.000 de coroane daneze pentru studii privind amplasarea si designul lor.

Totusi, propunerea de a pregati finantarea pentru realizarea acestora a fost respinsa in august 2024 de comisia municipala responsabila de cultura si activitati recreative. Printre preocuparile exprimate s-au numarat impactul asupra mediului si compatibilitatea cu traficul din port.

Prin urmare, Copenhagen Islands ramane un concept de arhitectura urbana, nu un proiect de mare amploare deja implementat.

Orasele viitorului ar putea invata sa convietuiasca cu apa

Copenhaga are deja o strategie ampla de adaptare la schimbarile climatice, dezvoltata dupa inundatiile devastatoare din 2011. Aceasta include transformarea parcurilor, strazilor si spatiilor publice astfel incat sa poata colecta si directiona apa provenita din precipitatiile abundente.

Desi insulele plutitoare nu reprezinta o solutie directa de protectie impotriva inundatiilor, ele ilustreaza o directie de cercetare tot mai importanta in arhitectura: folosirea apei ca parte integranta a orasului, nu doar ca limita geografica.

Copenhagen Islands propune, in esenta, o schimbare de perspectiva: in locul extinderii permanente a oraselor pe teren solid, unele spatii publice ar putea deveni mobile, adaptabile si mai apropiate de natura.

Este o idee care ar putea inspira orasele de pe malul marilor si raurilor sa regandeasca felul in care locuitorii interactioneaza cu apa si cu spatiile verzi.