Skip to content

O campanie cu nuduri faimoase evidentiaza pericolele la care sunt supusi copiii si adolescentii in mediul online. Istoria nudurilor in arta a inceput in urma cu peste 20.000 de ani.

O companie de telecomunicatii din Grecia a lansat o campanie cu un mesaj educativ in privinta pericolelor care apar in momentul in care copiii sau tinerii isi distribuie nudurile catre alte persoane. Numita „Kids@Safety”, campania include postere cu nuduri faimoase din istoria artei si mesajul „Datele trimise online nu dispar niciodata. Gandeste-te inainte sa trimiti.”

Campania a venit ca o solutie la cercetarile de piata care dezvaluie ca distribuirea nudurilor prin intermediul retelelor de socializare a devenit o normalitate pentru adolescenti.

In cazul aplicatiilor precum Instagram, Snapchat sau TikTok, copiilor si adolescentilor s-a creat falsa impresie ca instantaneele pe care le trimit sunt „in siguranta” pentru ca nu pot fi salvate si pot fi sterse in orice moment. Pentru a nu-i intimida pe tinerii carora nu le place sa li se spuna ce sa faca, mesajul a fost adaptat pentru a-i sfatui sa se gandeasca mai atent la actiunile lor, fara sa le interzica sa distribuie nuduri.

Reprezentatii agentiei de publicitate The Newtons Laboratory din Atena care au gandit campania spun ca „o fotografie apare pentru un moment pe ecranul telefonului dar ramane pentru totdeauna pe internet. Adevarul este ca datele trimise online nu pot fi sterse si nu vor ramane in trecut. Asa ca gandeste-te inainte sa trimiti.”

Pentru a ilustra mesajul campaniei, au fost utilizate trei nuduri celebre care au supravietuit razboiului, cataclismelor naturale, furturinilor si care demonstreaza ideea ca „imaginile nu dispar niciodata”.

In cazul lucrarii „Nud culcat” al lui Amedeo Modigliani din 1917, aceasta a traversat Oceanul Atlantic  de 24 de ori, a trecut prin 22 de razboaie si cel putin 4 uragane. 

Pentru „Bacanta langa mare” a lui Camille Corot din 1865, nudul a fost inclus in 18 expozitii pe 2 continente diferite si a trecut prin 2 bombardamente si Marele Potop din Mississippi din 1927.

Al treilea si cel mai vechi exemplu folosit este „Venus cu oglinda” a lui Titian din 1555 care a supravietuit dupa 71 de cutremure, 2 razboaie mondiale si unul civil.

Istoria nudurilor a inceput in Epoca de Piatra, in urma cu peste 20.000 de ani prin faimoasele figurine Venus al caror scop nu fost identificat pana astazi. Ar putea fi vorba despre o zeitate, despre un simbol religios, al fertilitatii sau un autoportret. 

Pana in secolul al XVIII-lea, nudurile aveau un scop alegoric, istoric sau religios si nu aveau conotatia puternic sexuala care este oferita astazi. Erau reprezentari ale unor zeite, ale fertilitatii, ale starii de bine si, de cele mai multe ori, erau idealizate pentru a semana cu zeitele Antichitatii.

Pe masura ce pictura a inceput sa includa reprezentari din ce in ce mai realiste si fotografia a devenit cel mai raspandit mediu de exprimare artistica, modul in care a fost perceput nudul uman a inceput sa fie pervertit. Secolul internetului pe care il traim in prezent este dominat de ideea de pornografie, iar nudul este folosit ca o unealta comerciala in care corpul uman devine un instrument. Exista si exceptii precum performance art-urile realizate in mod faimos de Marina Abramovich sau alti artisti care isi folosesc corpul in prestatii artistice menite sa exprime un concept anume.

Inca din Antichitate a fost prezenta ideea de folosire a sexualitatii pentru a starni anumite instincte si senzatii in ochii privitorului. Aproape mereu lucrarile erau incarcate de simbolism suplimentar: filosofic, istoric, alegoric, religios sau mitologic.

Expunerea nudurilor in spatii publice unde puteau fi vazute de copii sau adolescenti avea un scop educativ si era insotita mereu de o insemnatate. Ideea de obscenitate a aparut in acelasi timp cu miscarile anti-arta cand au fost incalcate toate canoanele stabilite anterior. 

Hollywood-ul, prin staruri precum Marylin Monroe si conceptul de „obtinere a faimei” promovat de Andy Warhol, a schimbat modul in care nudul a fost utilizat. Treptat, a devenit un mod de a soca, de a capta atentia iar in ultimii ani scopul final s-a indreptat spre obtinerea de foloase financiare.

Din cauza excesului de informatie, este din ce in ce mai greu sa fie diferentiate nudurile cu scop obscen de cele cu scop artistic, deseori cheia pentru a le identifica sta in educatia privitorului in materie de estetica, opere vizuale, istoria artei si filosofie.

Citește în continuare