Skip to content

Cand copilul face sport – 7 recomandari pentru parinti

  • envelope icon

Acel moment la care v-ati gandit atat de mult e aici: copilul vostru e suficient de mare incat sa faca sport. Bucurie maxima, research extensiv, “sedinte” cu prietenii ai caror copii fac deja sport si cateva intrebari timide adresate celui mic despre “ce i-ar placea mai mult sa faca”.

Fie ca vrem sau nu sa recunoastem, in acest moment ne imaginam ca, aproape peste noapte, copilul nostru se va transforma intr-o mare speranta a sportului romanesc. Drumul in lumea sportului nu este unul usor. Nici la inceput si cu atat mai mult pe parcurs. La inceput, anxietatea, sperantele si fricile va vor cuprinde si pe voi, dar si pe ei, dupa care exista alte si alte provocari.

Nu exista un “ghid al parintilor ai caror copii fac sport”, insa cateva recomandari tot ajuta la inceput de drum sau chiar pe parcurs. Veti gasi mai jos cateva sfaturi utile – pentru voi, dar cu efecte importante mai ales pentru copiii vostri.

Alegeti corect sportul, antrenorul si mediul in care va intra cel mic!

Cititi review-uri, vorbiti cu alti parinti si copii, mergeti in persoana pentru a cunoaste si a vorbi cu antrenorul, puneti-i o multime de intrebari si asigurati-va cat de mult se poate ca da, acela este sportul si mediul potrivit pentru el.  

In ceea ce priveste alegerea sportului, aici ar fi bine sa primeze calitatile si dorintele copilului. Bineinteles, un instructor sau un profesor de sport va poate ajuta in acest sens si chiar l-ar ajuta sa il duceti pe cel mic la mai multe antrenamente pentru a lua cea mai buna decizie.

De exemplu, multi parinti aleg un sport de echipa pentru un copil timid, din dorinta ca acesta sa fie mai comunicativ, insa un mediu prea deschis sau un astfel de sport ar putea sa il inhibe si mai mult. E vorba aici de o “munca in echipa”, echipa familiei voastre, asa ca vorbiti, analizati, incercati si mai apoi alegeti sau lasati-l pe el sa aleaga dintre 2-3 sporturi la care stiti ca s-ar descurca.

Respectati antrenorul si echipa in care joaca copilul vostru!

Odata ce ati trecut de primele etape, e cazul sa ii lasati pe specialisti sa isi faca treaba. Nu vorbim aici de exceptii, situatii in care antrenorul sau ceilalti membrii ai echipei au un comportament inadecvat. Daca ati decis sa mergeti alaturi de un anume specialist, nu interveniti in planul tactic al antrenorului, nu ii comentati negativ alegerile mai ales de fata cu cel mic si, mai ales, nu ii contestati “regulile” legate de bun simt si atitudinea fata de colegi, public, esec, victorie etc.

Un sport te face mai organizat si mai disciplinat, dar asta in timp, odata cu punerea in practica a unei conduite pe care toti copiii (dar si parintii) ar fi bine sa o respecte.

Sprijiniti-i mereu pentru ca cei mici sa fie mai entuziasmati si mai motivati in sportul pe care il practica!

Un studiu realizat pe acest subiect in martie 2012 a avut ca participanti 723 copii care faceau sport (baschet, handbal, volei, fotbal) si parintii acestora. Copiii si parintii au fost rugati sa completeze chestionare complexe, cu tot felul de intrebari, iar la final cercetatorii au facut publice rezultatele. Astfel, se pare ca parintii implicati si care ii sprijina pe cei mici in practicarea sportului respectiv ii ajuta pe acestia sa fie ei insisi mai motivati si mai entuziasmati.

In schimb, cu cat un parinte nu se implica si nu il sprijina pe copil, cu atat cresc sansele ca acesta sa renunte la sport sau sa isi piarda repede motivatia.

Fiti un exemplu pentru copiii vostri si din punct de vedere sportiv!

Daca in fiecare zi ii vorbiti unui copil sau chiar adolescent despre importanta sportului si oportunitatile care pot sa apara de aici, ii dati sfaturi, insa voi insiva evitati orice activitate fizica, el nu va pune prea mare pret pe vorbele voastre.

Copilul va copiaza atitudinea si in ceea ce priveste sportul, asa ca mai bine va dovediti un parinte care fie incearca sa fie cat de activ poate, fie ii arata, prin deciziile si comportamentul de zi cu zi ca este bine sa duci la capat un lucru inceput, ca nu intotdeauna conteaza victoria, ca fair-play-ul este mai important decat recunoasterea etc.

Investiti moderat, emotional si fizic, in sportul copilului vostru!

Poate ca echipamentele, deplasarile si antrenamentele sunt costisitoare, dar incercati sa gasiti un echilibru intre cheltuieli. Acolo unde acestea sunt intr-adevar necesare si costisitoare, nu il impovarati pe el cu astfel de aspecte.

O alta cercetare publicata in 2016 in Journal of Family Relations arata ca, odata ce constientizeaza ca sunt “o mare cheltuiala” pentru familia lor, copiii simt o mai mare presiune si le scade entuziasmul, existand un risc mai mare de a juca mai prost sau de a renunta.

Acelasi studiu arata ca acelasi efect o are si implicarea emotionala exagerata. Dorinta prea mare ca cel mic sa fie inclus in orice activitate, sa conteze in echipa, sa fie primul ii poate dauna atat lui, cat si voua, ca parinti.

Fiti parinti, nu antrenori! – Tot timpul, dar mai ales dupa meciurile oficiale!

Da, de pe margine se vede mai bine si mai usor, iar recomandarile voastre ar putea avea baze solide, insa cu siguranta cel mic nu are nevoie de sfaturi tactice si observatii “in public” imediat dupa meci. Nu de alta, dar probabil antrenorul a facut deja asta, la vestiare, asa ca de la voi, parinti si bunici, are nevoie doar de incurajari.

O imbratisare, o strangere de mana, o povestioara hazlie despre cum ati dat-o si voi in bara la un astfel de meci in copilarie – toate il vor face sa se simta incurajat, motivat si iubit.

Incurajati-l sa va povesteasca despre sport, antrenor, colegi, antrenamente si cum se vede el in viitor, in contextul acelui sport

Delicat, fara a parea fortat, incercati mereu sa vorbiti cu cel mic despre sport, chiar de la primele antrenamente. Nimic pretentios, ci doar sa vedeti daca si cat ii place acel sport si in acel mediu. E drept, copiii tind fie sa se entuziasmeze peste masura la inceput, fie sa renunte usor, insa pastrand o comunicare permanenta cu el va veti da seama in timp de directia corecta in care se indreapta.

Sportul este o activitate pentru orice copil, indiferent de conditie fizica sau indiferent daca acesta are competente pentru a face sau nu performanta. Practicarea unui sport il va ajuta sa isi formeze abilitati legate de comunicare, socializare, organizare, descoperindu-si poate chiar si vocatia.

Voi, parintii lui, aveti misiunea de a-i fi mereu alaturi, la marginea terenului, de a observa, de a-i trimite incurajari si de a-l sustine indiferent de situatie. E adevarat, pe cat de frumos suna, pe atat de greu e, insa nu si daca incercati, cu pasi marunti, dar siguri, sa aplicati macar o parte din teorie.  

  • envelope icon

Taguri:

,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *