La final de saptamana va avea loc RAD ART FAIR 2024, cel mai important eveniment dedicat pietei de arta din Romania.

Targul va avea loc intre 16 si 19 mai la Hotel CARO din Bucuresti si reuneste 26 dintre cele mai relevante galerii si spatii expozitionale ale momentului, cu o crestere de 25% fata de anul precedent.

Va include peste 90 dintre cei mai relevanti artisti romani contemporani, explorand un spectru larg de exprimari artistice. 

Biletele au fost adaptate pentru a se potrivi disponibilitatii publicului, de la biletele clasice de o zi, abonamentele de 3 zile sau abonamentele cu participarea la vernisajul targului. Copii sub 10 ani au intrare gratuita si vor putea participa la ateliere de arta oferite de artisti vizuali.

Evenimentul este dedicat atat publicului iubitor de arta si colectionarilor cat si publicul larg, curios si interesat sa descopere atmosfera artei contemporane romanesti la o serie de evenimente educationale, asa cum sunt dezbaterile reunite sub umbrela RAD Talks.

Bilete pentru RAD FAIR 2024 sunt disponibile spre achizitie aici.

Mai jos va invitam sa cititi un interviu cu Catinca Tabacaru si Daniela Palimariu, fondatoarele RAD Art Fair, eveniment ajuns la a doua editie.

Catinca Tabacaru a fondat galeria care ii poarta numele in 2014 in cartierul Lower East Side din New York, unde a construit un program de artisti internationali emergenti. Alaturi de nou infiintatul ONG, CTG Collective – fondat de Catinca Tabacaru si artista Rachel Monosov in 2015 – Galeria a initiat o rezidenta de arta itineranta avand, de-a lungul ultimilor 8 ani, iteratii in Zimbabwe, Canada, Serbia, Nigeria, Finlanda, Romania si, in curand, in Germania.

In 2020, Tabacaru a mutat sediul Galeriei la Bucuresti, adaugand programului sau o pozitie est-europeana contribuind la scena artistica in plina dezvoltare a Bucurestiului. Galeria functioneaza si ca o platforma pentru proiecte multidisciplinare, cu accent pe practici performative.

Daniela Palimariu lucreaza ca artist si este unul dintre co-fondatorii spatiului artist-run Sandwich din Bucuresti (din 2016). Lucrarile sale au fost expuse la Galeria Catinca Tabacaru, Galeria Nicodim, Ivan Gallery, Muzeul National de Arta Contemporana Bucuresti, Salonul de Proiecte, Sandwich, C5 Gallery si C5CNM Beijing, LISTE Art Fair Basel si ART021 Shanghai, si a fost artist in rezidenta la Message Salon Zurich, residency.ch, The Model, Nida Art Colony si EstNordEst (Quebec). Lucrarile sale au fost, de asemenea, instalate in spatiul public din Innsbruck si Beijing.

Faceti parte dintr-o comunitate restransa a celor care influenteaza arta contemporana in Romania, atat prin galeriile pe care le reprezentati dar si prin implicarea in targul RAD Art Fair. Cum vedeti responsabilitatea pe care o aveti in cadrul targului din acest an?

Catinca Tabacaru: Si in acest an ne dorim ca iubitorii de arta sa vina cu ochii si mintea deschise la RAD ART FAIR. Sa primeasca informatia vizual, contextual si conceptual. Sa fie dispusi sa se cunoasca unii cu altii, sa ne cunoasca pe noi, sa cunoasca o comunitate de curatori, de colectionari. Este o oportunitate extraordinara sa existe un eveniment ca acesta, care este unic. RAD ART FAIR inseamna „a admira”, „a educa”, „a achizitiona” – toate lucrurile acestea sunt adevarate in acelasi timp.

Tipul acesta de eveniment nu exista nicaieri altundeva, nu conteaza cate targuri sunt in lume. Este locul in care toate galeriile relevante din Romania vin impreuna. Si pentru ca vin toate galeriile, vin si majoritatea colectionarilor, a artistilor si a curatorilor. Este singurul moment pe care Romania il are, la o asemenea amploare, in care comunitatea este impreuna, deschisa sa descopere lucruri noi. 

De ce ar fi bine sa vina oamenii care nu sunt familiari cu arta contemporana la RAD Art Fair?

Catinca Tabacaru: Daca cineva se considera expert si spune ca piata de arta contemporana din Romania nu exista, inseamna ca nu este expert pe piata de arta din Romania sau macar pe partea contemporana. Am auzit acest lucru mereu, de la toata lumea inainte sa organizam prima editie a targului. In cele patru zile de targ in 2023, cele 20 de galerii au vandut peste un sfert de milion de euro, asta inseamna ca exista o piata de arta. Chiar daca nu este o piata de arta ca la Paris, la Londra sau la New York, vorbim despre faptul ca in Romania, in doar 4 zile s-au cheltuit mai mult de un sfert de milion euro pe lucrarile artistilor relativ emergenti. 

Cel mai important este ca lumea sa stie. Piata exista si este in crestere. Acum putem sa intram si in toate detaliile si argumentele pe care le avem despre ceea ce inseamna sa fii la inceput, pentru ca piata deja exista. Cei care au cumparat la targ au experienta in aceasta zona a artei, putini au fost cei neinitiati.  

Intreaga noastra activitate din ultimul an (tururi pe la diverse la expozitii, calatorii la Timisoara si la Venetia, intalniri cu multi colectionari etc) a creat o anumita vibratie si ne-am dat seama ca exista multi oameni orientati catre arta si multe resurse pentru a achizitiona arta. Pentru piata de arta din Romania cel mai important lucru este ca se afla intr-o crestere exponentiala. 

Sunt experti care sustin ca piata de arta contemporana din Romania este aproape inexistenta. Cred ca este un sistem in formare in care toti cei implicati — artistii, galeristii, presa si colectionarii deopotriva — invata simultan cum sa dezvolte un mecanism care la nivel international este foarte bine inchegat. Cum va raportati la piata de arta contemporana in prezent?

Catinca Tabacaru: Nu stiu de ce exista perceptia aceasta, dar este evident ca ea exista. Multi spun ca vine din educatie. Nu stiu. Nu stiu daca cineva poate sa ne spuna raspunsul adevarat. Noi ce putem sa facem e sa fill in the gaps, unde avem sentimentul ca nu este educatie, venim cu programe pentru cei tineri.

Si acesta este un argument, ca nu se preda in scoala. Dar uite, eu intotdeauna m-am intrebat de ce galeria mea nu este plina de studenti la arta si de ce nu vin constant. Parerea mea este ca piata de arta si scena de arta vin cu un anumit lifestyle. Cred ca este o perceptie gresita ca arta este facuta sa fie cumparata si pusa pe perete. Dar nu este asa, lumea artei pune arta in mijlocul vietii. Oamenii decid unde sa calatoreasca, decid ce sa faca in calatoriile acelea. Interactioneaza cu lumea artei prin evenimentele comerciale ori conceptuale din sfera artei. Cand sunt intr-un oras cauta galeriile, muzeele si artistii, petrec impreuna. Aceasta este o societate si o comunitate unde se leaga prietenii, conexiuni, se face networking. Deci exista o intreaga experienta a comunitatii, care poate inca nu este intelesa in Romania. Inca o data, targul RAD ART FAIR s-a dovedit a fi in centrul acestei comunitati.

Intre publicul roman si galeriile de arta a existat — si inca exista — o mare distanta, o reticenta. Din anii de experienta acumulati, ce explicatie ati gasit pentru aceasta problema?

Daniela Palimariu: Este nevoie de o doza de curiozitate si de interes de a invata din partea publicului. Arta contemporana nu este divertisment. Este important sa intelegem ceea ce se intampla in jurul nostru, de a ne pune intrebari, de a fi si cu picioarele pe pamant si cu un ochi deasupra tuturor, pentru a vedea legaturile dintre ceea ce se intampla pe plan politic, social, in viata noastra de zi cu zi. Lucrurile materiale, chiar si arta pot fi folosite ca un instrument de invatare a prezentului si a trecutului si de imaginare a viitorului. Nu este doar o experienta estetica, vizuala. De aceea este si vorba de o distanta: pentru ca nu este usor.

E o experienta care cere un anumit grad de angajament, de responsabilitate, intr-un fel, pentru propria ta crestere, propria ta educatie. si noi facem un efort de a deschide dialogul catre publicul general, care isi doreste sa inteleaga mai multe. Eu astept ca acest efort sa vina si din partea celor care vor sa inteleaga mai mult si sa profite de aceasta lume, sa profite de acest eveniment si sa investeasca in ei insisi, prin aceasta experienta.

De ce merita ca oamenii sa investeasca in arta? Si ce impact ar putea avea un colectionism mai sanatos in cultura romaneasca?

Daniela Palimariu: Daca pe scena de arta din Romania si in ecosistemul artistic din Romania s-ar dezvolta intr-adevar o masa critica de colectionari, care fac asta in mod constant si sustin nu doar artistii din Romania, ci si pe cei din alte tari, colectioneaza si creeaza acest flux, acest du-te-vino, vor contribui la acest dialog inclusiv international. Astfel, se va simti si o crestere inclusiv a nivelului de productie, a calitatii lucrarilor de arta, care ar deveni mai puternice, atat in colectiile private, cat si in cele publice. Este important sa crestem si aceasta latura, galeriile isi fac treaba, sunt prezente la toate targurile importante din lume, reprezinta Romania. Ramura aceasta a colectionarilor trebuie sa devina mai puternica, deoarece este strans legata si de sustinerea unei anumite calitati, pe care o vom revedea in cativa ani, in toate laturile artei.

Catinca Tabacaru: Merita sa investesti in arta pentru ca arta are valoare intrinseca, cultura este ce ne defineste ca societate si ca oameni, atat la nivel personal, cat si la social. Cei care au cumparat o lucrare semnata Adrian Ghenie acum 5 ani cu 4.000 euro, acum valoreaza cu 400.000 euro sau mai mult. Daca se merge pe genul acesta de gand, vor exista multe dezamagiri. Trebuie sa constientizezi cum arta iti impacteaza viata de zi cu zi, sau evenimentele de arta si in comunitatea artistica. Ce inseamna sa ai arta in jurul tau. Daca ar veni un extraterestru pe Pamant si ar trebui sa definesti omul, cred ca definitorii ar fi: arta, vizualul si muzica.  

„Romanilor le place sa spuna ca nu e bine acasa, ca totul e mai bine afara, ca romanii sunt asa si asa. Adrian Ghenie da un exemplu in lumea artei ca acest lucru nu este adevarat, ca nu exista un plafon pe care romanul il atinge si nu mai poate sa il depaseasca.” – Catinca Tabacaru

In lumea tenisului, dupa succesul Simonei Halep si al lui Horia Tecau, au aparut multe scoli de tenis, tot mai multi parinti si-au inscris copii la tenis si inclusiv adultii sunt tot mai pasionati de acest sport pentru ca au avut niste varfuri care i-au inspirat. in arta, Adrian Ghenie are un rol similar insa ce impact a avut asupra pietei de arta locala,  asupra publicului in relatia cu arta contemporana?

Catinca Tabacaru: Probabil prezenta si succesul lui Adrian Ghenie au aratat un lucru extrem de important. Faptul ca un roman poate atinge un succes imens la nivel international. Faptul ca un roman poate deveni unul dintre cei mai scumpi artisti contemporani de pe Pamant. Romanilor le place sa spuna ca nu e bine acasa, ca totul e mai bine afara, ca romanii sunt asa si asa. Adrian Ghenie da un exemplu in lumea artei ca acest lucru nu este adevarat, ca nu exista un plafon pe care romanul il atinge si nu mai poate sa il depaseasca. Ca nu exista acest sentiment pe care il au multi romani imigranti, ca oriunde sunt, sunt straini, ca lumea internationala nu are ideile acestea pe care noi ne imaginam ca le are. 

Daniela Palimariu: Nu putem vorbi despre impactul asupra pietei de arta in acelasi mod in care vorbim in tenis, pentru ca e mult mai extins domeniul sportului, ajunge la un public mult mai numeros si arta este pana la urma intr-o zona de nisa. Adrian Ghenie nu este singurul exemplu din scoala de la Cluj, este doar cel mai cunoscut si a adus, intr-adevar, un interes international asupra scenei artistice din Romania. Nu cred ca sunt multi parinti acum care incurajeaza copiii sa devina pictori, ca poate devin precum Adrian Ghenie. E un lucru mult mai subtil, mult mai profund, sa spunem. Artistii nu se decid sa devina artisti in ideea ca o sa aiba succes si o sa castige milioane pe o pictura.

Deci nu functioneaza in acelasi mod. Tu stii foarte bine care sunt riscurile cand te hotarasti sa fii artist si asta face parte din decizia de a o lua pe acest drum. Exista aceste riscuri si exista si satisfactii pe care nu oricine le poate intelege. Nu cred ca este de ajuns sa ai o realizare doar pentru tine personal, ci e mare nevoie sa fii recunoscut public si cu vanzari, inclusiv pe piata. Dar nu aceasta te face sa fii artist. Este un bonus, care te ajuta pe tine sa continui, dar nu este ceea ce te motiveaza sa te apuci in fiecare zi, sa stai in atelier, sa faci lucrarile, sa te gandesti ce lucrari faci, sa vezi care e urmatorul pas, sa studiezi, sa mergi inainte. Deci e o relatie foarte complexa si complicata.

Exista prejudecata ca arta contemporana nu este abordabila. Daca ar fi sa compilati o lista cu 5 carti care ar trebui citite pentru a ajuta publicul in acest sens, ce titluri ar include?

Daniela Palimariu: Daca ar fi sa dau acum cateva titluri importante, as mentiona Seria Documents of Contemporary Art editata de Whitechapel Gallery. As incuraja publicul sa vina la Sandwich Library unde, in baza unui abonament, se pot imprumuta si consulta acasa peste 300 de titluri de teorie de arta. De asemenea, nu as trece peste Seria The Contemporary Condition de la Sternberg Press sau Art is Life – Icons and Iconoclasts, Visionaries and Vigilantes, Flashes of Hope in the Night de Jerry Saltz. Daca exista acest interes de a afla mai multe despre o anumita perioada artistica sau despre artisti sau artiste, acum internetul ofera multiple posibilitati de cercetare prin accesarea directa de interviuri sau alte tipuri de materiale. 

Daca ar fi sa recomandati 5 artisti romani a caror opera ar constitui o buna introducere in arta contemporana, pe cine ati alege?

Daniela Palimariu: Incep cu Dan Perjovschi. Foarte multa lume stie ce face. El are o arta care se apropie si de activism si de arta imateriala si efemera. oamenii si organizatii din intreaga lume. Este in continua miscare si mesajul lui este foarte clar si are o forma de exprimare care incurajeaza sa vrei sa aflii mai multe despre arta contemporana. Serban Savu este un artist autentic, care nu are nevoie de efecte speciale pentru a-si arata talentul. As continua cu Cristian Raduta, care face sculptura intr-o forma foarte personala si care e un artist care lucreaza incontinuu si care chiar se dedica cu totul muncii de atelier, deci ceva foarte fizic, foarte palpabil in contrast cu ceilalti de mai devreme. Si Mi Kafchin – o artista stabilita in Berlin de cativa ani, care lucreaza cu galerii din Berlin. E un intreg univers acolo care merita descoperit. 

Este nevoie de o pasiune incredibil de mare pentru a rezista pe piata de arta romaneasca, fiind un mediu dificil. De unde vine acest “drive” pentru a aduce arta catre public, cum a aparut pasiunea pentru ceea ce faceti acum?

Daniela Palimariu: Eu tot timpul am spus si in echipa mea de la Sandwich ca facem acest lucru pentru ca in alt mod chiar nu am putea sa existam si sa functionam. Este singura lume in care noi ne gasim sensul, ne gasim provocarea si satisfactia, pentru ca pana la urma vrei sa ai si niste provocari pe care sa le duci cu bine la capat.

Poti gasi tot felul de vinovati pentru felul in care nu merg lucrurile. E important sa existe un echilibru. Nu sunt de acord nici cu ideea ca artistul si arta in general trebuie sa sufere, trebuie sa-i chinuiasca, ca doar asa iese ce e mai bun. Mitul acesta al artistului chinuit s-a dus de mult si e important sa existe un mediu care sa-l cultive, sa-l ajute sa creasca. O persoana se dezvolta foarte bine in conditii de incurajare si de sprijin, acestea fac fata foarte bine situatiilor care chiar provoaca limitele. Este o energie imensa, care depaseste oboseala si stresul. Suntem mai mari, mai maturi, chiar mai intelegatori, mai empatici de anul trecut si pana acum, pentru ca efectiv invatam. si de aici vine si motivatia de a da totul si de a ne dedica intru-totul acestei lumi a artei.

Iar in ceea ce priveste educatia, cand v-ati apropiat de arta in general si mai apoi de arta contemporana? A venit din familie, a avut legatura cu parintii sau a fost alta sursa de inspiratie?

Daniela Palimariu:In cazul meu, tot timpul a existat o predilectie catre arta, catre dans contemporan. tin minte ca mergeam cu mama la festivalurile din Iasi de dans contemporan, care sunt bineinteles si foarte vizuale si m-au atras spre aceasta zona si cred ca in general sunt foarte importante modelele pe care le ai din familie. De asta si noi vrem sa punem accentul si pe educatie si pe incurajarea tinerelor generatii sa aiba aceste valori din familie, sa aiba acest interes trezit si educat si crescut din familie. 

Probabil ca, la un moment dat in viata face o diferenta destul de mare baza pe care o ai, indiferent ca este teoretica sau mai mult ca feeling, ca intuitie, catre frumos. Atractia catre frumos se naste din copilarie si se dezvolta, pentru ca apoi sa vina si partea mai intelectuala si intelegerea unor concepte, a unor idei, capacitatea de a discuta despre ele intr-un mod articulat, toate astea se educa in diferite faze ale vietii. De aceea nu esti niciodata prea tanar sa vii la o expozitie, la un targ de arta, intr-un muzeu, la un spectacol sau la un concert.

*

Sesiunile RAD Talks aduc in fata publicului nume importante din arta contemporana locala.

Vineri, 17 mai, la ora 18:00 va avea loc “TALK: ART PATRONAGE”, un dialog in cadrul caruia galerista Catinca Tabacaru il invita pe colectionarul Tudor Grecu sa impartaseasca din experienta acumulata in ultimii 20 de ani alaturi de artistii si galeriile pe care el, alaturi de Geanina Grecu, le sustine, dar si din filosofia sa despre ce inseamna sa fii colectionar, in Romania, astazi. Tudor Grecu va vorbi si despre proiectul expozitional Invitro si despre cum el si Geanina au devenit printre cei mai activi colectionari din Romania.

Sambata, 18 mai, la ora 13:00 va avea loc “TALK: COLLECTING 2.0”, o discutie moderata de Tevz Logar, curatorul bienalei Art Encounters 2025. Va reuni colectionari precum Ovidiu Sandor, Veronica Kirchner si Alexandru Rus si va explora procesul de dezvoltare a unei colectii, felul in care aceasta isi gaseste scopul si evolueaza in concordanta cu schimbarile si fluctuatiile pietei de arta.

Tot sambata, de la ora 17:00 va avea loc o dezbatere  despre Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia. Discutia reuneste figuri-cheie din istoria recenta a bienalei: Mihai Pop (comisar al Pavilionului in 2007, curator in 2017, manager de productie in 2019), Mihnea Mircan (curator in 2007), Ciprian Muresan (curator in 2024) si Magda Radu (curator in 2017).

Galeriile participante la RAD Fair 2024 sunt 2/3 galeria, Atelier 35, Biju, Borderline, Cazul 101, Diptych, G15 Design, IOMO, Ivan, Jecza, Laborna, Lutnita, NEW NOW, Plan B, Gregor Podnar, Galeria Posibila, Anca Poterasu, Relicvar, Galeria Romana, Sabot, /SAC, Sandwich, Sector 1, Suprainfinit, Catinca Tabacaru si Zina.