Skip to content

Distopia din “Povestea slujitoarei” a lui Margaret Atwood exista in realitate. O judecatoare in cursa pentru Curtea Suprema a SUA face parte dintr-o astfel de secta religioasa

“Povestea slujitoarei” a lui Margaret Atwood a revenit in atentia tuturor, dupa ce stirile din presa americana au anuntat ca judecatoarea Amy Coney Barrett, care candideaza pentru functie la  Curtea Suprema a SUA, face parte din gruparea religioasa People of Praise, o comunitate care pare a fi sursa insipiratiei autoarei de origine canadiana pentru romanul scris in 1985. Informatia apare intr-un articol din New York Times din 2017, insa People of Praise nu au comentat nimic despre apartenenta judecatoarei Amy Coney Barrett la comunitatea lor.

People of Praise sunt considerati o grupare religioasa crestina, a caror adepti sunt atat catolici, cat si protestanti. Reuters a citat un fost membru al acestei comunitati religioase care a povestit cum femeile din grup “se asteapta sa fie total supuse barbatilor”, in timp ce acei dintre membrii care au propria lor gandire, sunt “umiliti, interogati, facuti de rusine si ocoliti de ceilalti”.

Margaret Atwood si imagini dn film

Investigatiile jurnalistice despre acest grup religios au ajuns pana in punctul in care au descoperit ca in interiorul People of Praise, unii membrii sunt denumiti “handsmaid”. Gruparea religioasa n-a confirmat, nici infirmat denumirea, ci doar a comentat faptul ca acum folosesc alte denumiri pentru adeptii lor, mai ales dupa popularitatea ridicata a cartii scrise de Margaret Atwood si transformata in serial TV.

Acest apelativ a aparut prima data intr-o traducere a Bibliei, cand ingerul Gabriel a anuntat-o pe Maria ca urmeaza sa aiba un copil, raspunsul ei fiind: “Behold, I am the handmaid of the Lord. May it be done to me according to your word”, in traducere fiind “Faca-se voia ta, sunt o slujitoare a Domnului. Sa se indeplineasca asa cum ai grait”, iar acest fragment a fost mai tarziu inlocuit cu “servant of the Lord” (servitor al Domnului) in locul cuvantului “handmaid”, care si-a pierdut din popularitate, devenind practic un arhaism.

Margaret Atwood a povestit in mai multe randuri ca lumea distopica din cartile pe care le-a scris, si cea din “Povestea slujitoarei” si cea din “Testamentele”, au ca inspiratie mai multe surse pe care le-a descoperit de-a lungul vremii. Contactata pentru a discuta despre acest grup specific, People of Praise, Margaret Atwood a repetat inca o data ca lumile pe care ea le descrie in cartile sale sunt documentate din mai multe grupari religioase, fara insa a le nominaliza. 

Serialul “Povestea slujitoarei” este disponibil pe HBO

Bazat pe romanul clasic al lui Margaret Atwood, serialul “Povestea slujitoarei” este povestea vietii in Gilead, o societate totalitara distopica ce a fost cunoscuta in trecut ca Statele Unite. Offred (Elisabeth Moss) este una dintre ultimele femei fertile ramase pe acest terioriu si este slujitoare in casa Comandantului, fiind parte din casta femeilor folosite intr-o ultima incercare disperata de a repopula lumea. In aceasta societate, Offred trebuie sa fie atenta la Comandanti, sotiile lor si colegele slujitoare – dintre care oricare ar putea fi spion pentru Gilead – iar scopul ei este unul singur: sa supravietuiasca si sa-si gaseasca fiica ce i-a fost luata. Adaptarea pentru televiziune a romanului lansat in 1985 a fost creata si scrisa de Bruce Miller (The 100), iar producatori executivi sunt Bruce Miller, Warren Littlefield (Fargo), Daniel Wilson, Fran Sears si Ilene Chaiken. Serialul The Handmaid’s Tale/Povestea slujitoarei a ajuns la sezonul patru.

“Povestea slujitoarei” este cel mai bine cotat volum al autoarei de origine canadiana

“Povestea slujitoarei” este localizata intr-o America dintr-un viitor apropiat, unde s-a instaurat violent un regim teocratic crestin prin abuzuri. Acest regim ajunge sa priveze femeile de toate drepturile si libertatile. Ele sunt impartite in diverse categorii, avand roluri precise si sarcini stricte de indeplinit. Din cauza natalitatii scazute, exista o casta a Slujitoarelor carora le revine rolul de „utere umblatoare”, asa cum le denumeste autoarea, iar personajul Offred face parte din prima lor generatie. Romanul urmareste povestea ei, cum Offred se straduieste sa-si reprime amintirile care provin de pe vremea cand avea o familie si o viata normala si incearca sa se resemneze pentru a supravietui in ingrozitoarea lume noua. Curand insa, ea descopera ca regulile sunt facute sa fie incalcate, si chiar de catre cei care le-au instaurat.

In Romania, mai multe romane ale lui Margaret Atwood sunt disponibile publicului, printre care si “Alias Grace”, “Testamentele”, “Ochi-de-pisica”, “Pui de cotofana”, “Asasinul orb”, “MaddAddam”, “Anul potopului”, “Inima cedeaza ultima”, “Oryx si Crake”.

Citește în continuare