Skip to content

Miercuri se deschide expozitia „Corneliu Baba – Atelier” care recreeaza atmosfera din atelierul lui. O pagina din jurnalul pictorului care a fost arestat si inchis de comunisti, fiind premiat ulterior de ei si numit „Artistul poporului”.

Muzeul Municipiului Bucuresti va deschide pe 15 septembrie expozitia „Corneliu Baba – Atelier” in spatiul Pinacotecii Bucuresti din Palatul Sutu, in Piata Universitatii.

Expozitia va putea fi vizitata pana pe 17 octombrie 2021 si va prezenta pictura, arta grafica si obiecte din atelierul unuia dintre cei mai apreciati si bine cotati artisti romani. Conceptul este de a integra obiectele personale in scenografia de expunere pentru a reconstitui atmosfera din spatiul in care lucra Corneliu Baba. 

Daca va doriti sa luati parte la vernisajul expozitiei – pe 15 septembrie la orele 18:00 – trebuie sa va rezervati un loc printr-un email la adresa [email protected] Rezervarea este obligatorie si trebuie facuta pana pe 14 septembrie la orele 16:00, precizand numele dvs si un numar de telefon pentru contact.

Au fost selectate numeroase lucrari din arhiva si din colectia personala a pictorului, lucrari din toate perioadele de creatie care contribuie la trasarea demersului sau artistic. Conceptul expozitional este elaborat de Maria Muscalu Albani in colaborare cu Sectia Arta a Muzeului Municipiului Bucuresti.

Tema atelierului de creatie a fost aleasa pentru a ilustra procesul elaborarii unei opere de arta care presupune, deseori, multa munca, contemplare, apelul la alti mari maestri, stapanirea tehnicilor si o latura experimentala.

In cadrul maestrului Corneliu Baba, acest proces este descris intr-o pagina de jurnal din anul 1965 unde scria: „Am venit de la atelier dupa o zi de lucru greu. Am intins singur o panza mare pentru «Pereche» si am ebosat-o. Pe panza alba cu cateva diluari de culoare, ies lucruri admirabile, acumulate. Nu ma satisfac insa. Imi lasa impresie unei usurinte. La Institut vad toata ziua lucruri de acestea, interesante ca prospetime dar… caut altceva. Bineinteles ca suportul conteaza foarte mult. Chiar foarte mult… Umbra arsa sau Siena arsa pe un strat alb de panza absorbanta are frumusete de lemn vechi a carui culoare nu o poate imita in nici un fel de lac sau de patina facuta. Dar negrul transparent alaturi de rosu! Ma gandesc insa pe de alta parte la brunurile olandezilor, lucrate si totusi stralucitoare. Am vazut la Bruxelles replica facuta de Brueghel cel tanar dupa «Recensamantul de la Bethleem» al batranului Brueghel. Tabloul replica intrece originalul prin adancimea si dramatismul brunurilor, mai ales in partea stanga a tabloului.”

In ciuda talentului si popularitatii sale, Corneliu Baba continua sa fie un artist controversat, uneori renegat, alteori considerat o mare personalitate, care a marcat generatii intregi de pictori romani. 

Pe de o parte, i-a format direct prin rolul de profesor de pictura la Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu, printre elevii care i-au fost constant recunoscatori se numara Stefan Caltia, Sorin Dumitrescu, Sorin Ilfoveanu, Vladimir Zamfirescu, Henry Mavrodin, Valeriu Pantazi si Dan Hatmanu.

Pe de alta parte, i-a influentat prin tehnicile experimentale pe care le-a adaugat picturii romanesti si modul de a vedea pictura ca un element de asumare artistica a vietii, o cale spirituala de accesare a realitatii si de pozitionare fata de ea.

Corneliu Baba s-a nascut in 1906 la Craiova si a decedat in 1997 la Bucuresti, devenind unul dintre cei mai cunoscuti pictori romani si cei mai apreciati profesori de pictura ai Universitatii de Arte din Bucuresti.

S-a nascut pe 18 noiembrie 1906 in familia formata din Gheorghe Baba, pictor de biserici, Mathilda Baba si cei doi fii ai sai. Si-a petrecut copilaria si adolescenta in Craiova si Caransebes si s-a mutat la Bucuresti la varsta de 20 de ani pentru a se inscrie la Academia de Arte Frumoase (Universitatea Nationala de Arte de astazi) si Facultatea de Litere si Filozofie. Dupa un singur semestru la Academia de Arte Frumoase, Corneliu Baba a abandonat cursurile de arta pentru ca s-a simtit descurajat de profesori si de climat. Ulterior, a absolvit Facultatea de Litere si Filozofie si s-a mutat la Timisoara unde a intrat in contact cu un grup de artisti tineri progresisti si protestatari.

Prima expozitie publica a tinut-o in 1934 la Baile Herculane unde a fost remarcat de Omar Popovici, un avocat influent din Iasi care l-a ajutat sa se mute in Iasi si sa se inscrie la cursurile Academiei de Arte Frumoase, la clasa profesorului Nicolae Tonitza. In 1938 a absolvit cursurile de la Iasi si a devenit, pe rand, asistent al departamentului de pictura si profesor in 1946.

Dupa debutul la Salonul de Arta din Bucuresti cu o pictura numita „Jucatorul de sah”, comunistii l-au arestat si inchis la inchisoarea Galata din Iasi, fiind suspendat din postul de facultate.  

Corneliu Baba nu a avut o relatie usoara cu autoritatile comuniste care l-au denuntat ca fiind formalist dar a reusit sa se impuna ca ilustrator si pictor in stilul realismului socialist, realizand o serie de tablouri cu tarani care pot fi vazute si astazi in numeroase muzee din tara. 

In 1955 i-a fost permisa o plecare in Rusia, a castigat o medalie de aur la o expozitie internationla la Varsovia iar din 1958 a fost mutat de la Iasi la Bucuresti unde a predat in cadrul catedrei de pictura. In aceiasi ani a calatorit cu expozitii la Venetia, Moscova, Leningrad si Praga. Dupa ce problemele pe care le-a avut cu comunistii au disparut, pictorul a fost premiat cu titlurile de „Maestru Emerit al Artelor” si „Artistul Poporului” si a participat la expozitii din Cairo, Helsinki, Viena, New Delhi si Bruxelles unde a avut un vernisaj personal in 1964.

Desi a beneficiat si de o expozitie personala la New York in 1970, stilul considerat oarecum clasic al maestrului nu s-a impus in Occident iar faima lui a fost limitata la Romania si fostul bloc comunist. In 1988, pictorul s-a ranit grav intr-o cazatura in atelierul lui si a fost imobilizat mai multe luni. Ultimii ani nu au fost cei mai productivi insa cu putin timp inaintea de moartea sa, in 1997, Baba si-a publicat memoriile in cartea „Notele unui artist din Europa de est”.

Cea mai mare parte a creatiei sale poate fi vazute in muzeele din Romania, cea mai mare colectie de obiecte si lucrari se gasesc in colectia ce ii poarta numele de la Muzeul de Arta din Timisoara.

Citește în continuare