Expozitia „Intalniri. Sau cum se naste o lume noua”, gazduita de La Mita Biciclista – Stabiliment Creativ, isi prelungeste perioada de vizitare cu inca o luna, pana la data de 1 martie 2026. 

De la sfarsitul lunii octombrie si pana la jumatatea lunii ianuarie, peste 14.000 de oameni au trecut pragul casei din strada Amzei, dintre care mai bine de 5.500 au ales experienta tururilor ghidate de lunga durata. 

Curatoriata de Edmond Niculusca si Andreea Apostu, expozitia nu este doar o simpla prezentare de documente, ci un demers civic si reflexiv care capata o relevanta aparte in peisajul social actual. 

Intr-o epoca in care discursurile populiste si riscul derivei autoritare par sa castige teren, „Intalniri” propune o intoarcere la luciditate ca forma de rezistenta. Vizitatorul este invitat sa parcurga cele sapte camere ale imobilului istoric si sa isi puna intrebari despre cum se poate construi increderea intr-o societate fragilizata sau ce se intampla cu prietenia si loialitatea atunci cand statul se transforma in cel mai mare agresor al cetateanului.

Povestile unor figuri precum Constantin Noica, Dinu Pillat, Nicolae Steinhardt sau Lena Constante nu sunt tratate ca simple episoade prafuite din manuale, ci ca niste avertismente vii. Acestea arata cum propaganda si violenta pot anula intalnirea dintre oameni si cum prietenia poate deveni, dintr-un refugiu, un pericol mortal in fata organelor de ancheta.

Ion Vianu si Matei Calinescu pastreaza vie flacara prieteniei sub asediul Securitatii.

In inima expozitiei sta povestea de o viata a medicului psihiatru Ion Vianu si a teoreticianului literar Matei Calinescu, doi prieteni care au invatat sa supravietuiasca intr-o societate ce se cufunda vertiginos in dictatura stalinista. 

Pe cand erau doar niste adolescenti, cei doi au pus bazele unei societati boeme secrete, intr-un Bucuresti al mahalalelor unde Securitatea ridica oameni in miez de noapte. Aveau un intreg cod de semnale si arii muzicale pe care le fluierau ca sa stie cand este sigur sa intre unii in casele altora, petrecandu-si noptile inconjurati de literatura si muzica, singura lor forma de libertate aparenta in acele vremuri tulburi.

Aceasta idila boema a fost insa retezata brutal de tragedia amicului lor, Mironel, membru al aceleiasi grupari oculte, care incepuse sa raspandeasca manifeste anticomuniste prin oras. 

Matei Calinescu a fost martorul noptii in care agentii au descins pentru a-l aresta pe tanarul cu figura angelica, condamnat ulterior la ani grei de temnita. Destinul lui Mironel a fost unul sfasietor: pus sa aleaga intre libertate si pactul de a deveni informator al Securitatii chiar inainte de eliberare, acesta a ales sa isi curme viata. Pentru Ion Vianu si Matei Calinescu, amintirea lui a ramas un sâmbure de rezistenta colectiva, o dovada ca prietenia era singura garantie a supravietuirii morale in fata unui context politic ostil.

Dupa plecarea lui Matei Calinescu in Occident, Ion Vianu a ramas sa duca o lupta solitara si periculoasa acasa. In anii ’70, medicul nu a putut sa ramana un martor tacut atunci cand a vazut cum disidentii politici erau internati cu forta in azile psihiatrice de catre regimul Ceausescu. A avut curajul sa publice o scrisoare deschisa si sa adere la miscarea lui Paul Goma, fapte care i-au atras imediat hartiari crunte. Securitatea a mers pana acolo incat i-a agresat fiul pe strada pentru a-l intimida. 

Desi s-a stabilit in Elvetia in 1977, Vianu a continuat sa denunte la Radio Europa Liberă represiunea psihiatrica, pastrand legatura cu Matei Calinescu prin scrisori despre care amandoi stiau ca sunt citite, rand cu rand, de catre cenzura.

Alexandru Paleologu si Nicolae Steinhardt descopera libertatea spiritului in celula 18.

O alta sectiune de o incarcatura emotionala coplesitoare este cea dedicata intalnirii dintre Alexandru Paleologu si Nicolae Steinhardt. 

Cei doi s-au cunoscut in 1954, la Campulung Muscel, unde filosoful Constantin Noica se afla in domiciliu fortat. La acea vreme, Paleologu traia intr-o clandestinitate totala, ascunzandu-se de Securitate sub identitatea falsa a lui „Ion Craifaleanu” si purtand o mustata de imprumut. 

Intre cei doi francofili s-a legat instantaneu o legatura frateasca, alimentata de aceleasi lecturi si de discutiile maraton despre arta si literatura. Tocmai aceste „intalniri” periculoase in ochii regimului, in care dezbateau carti interzise, le-au adus in cele din urma arestarea si condamnarea.

Soarta a facut ca ambii sa ajunga in aceeasi celula, numarul 18, din penitenciarul de tranzit Jilava, un spatiu pe care Steinhardt il descria ca fiind o „bomba insalubra”. In acea groapa a mizeriei, unde peretii umezi si duhoarea de nesuportat incercau sa anuleze orice urma de umanitate, detinutii ramasi vorbeau totusi despre Proust si filosofie.

Locotenentul-major Onea obisnuia sa il dea pe Steinhardt cu capul de pereti in mod repetat sau sa il calce in picioare cu cizmele, in timp ce un maior „mustacios si rece” il ameninta direct cu moartea. Prietenia cu Paleologu, calita in acele conditii de exterminare, a ramas o taina bine pastrata si a supravietuit pana dupa gratierea lor. Este dovada vie a tezei lui Paleologu, scrisa pe peretii expozitiei, ca prietenia este singura forta care se opune implicit tiraniei prin simpla ei existenta.

In luna februarie, vizitatorii sunt asteptati sa descopere aceste destine la Mita Biciclista, expozitia fiind deschisa trei zile pe saptamana, de vineri pana duminica, in intervalul orar 12.00 – 21.00. 

Tururile ghidate, care dureaza aproximativ doua ore si aprofundeaza povestile din cele sapte camere tematice, au loc vinerea la ora 19.00, iar sambata si duminica de la orele 13.00 si 16.00. 

Biletele sunt disponibile aici.