Skip to content

“Dezghetul” artistic din pictura basarabeana a anilor 1960, expus la Muzeul Taranului Roman pana pe 19 mai. Expozitia prezinta o istorie a unui moment de cotitura in arta moldoveneasca.

Olga Orlova

Pana pe 19 mai, la Muzeul National al Taranului Roman puteti vizita expozitia “Culorile „dezghetului”. Satul basarabean in pictura anilor 1960”. Este un concept dezvoltat de Asociatia pentru cultura si arte Arbor care prezinta creatiile a 14 maestri din stanga Prutului, nume sonore care s-au remarcat prin contributia la innoirea limbajului plastic al momentului.

Expozitia face parte din proiectul cultural „Grecu Rusu Ciobanu si altii. Redefinirea esteticii in Basarabia anilor 1960” si se desfasoara in in sala Noua Galerie de la MTR, cu intrare din strada Monetariei nr. 3.

O initiativa de apreciat, proiectul “Grecu Rusu Ciobanu si altii” este un efort al Asociatiei Arbor de a introduce si populariza, in randul publicului roman, creatia artistica a celor mai importante nume ale artei contemporane din Basarabia. 

Proiectul documenteaza activitatea artistica a pictorilor de la Chisinau si pune in evidenta eforturile de inovare in contextul „dezghetului“ hrusciovist, o perioada istorica care are drept consecinta o relaxare a viziunii, o improspatare a limbajului plastic, care castiga in dezinvoltura si in intensitate cromatica. 

Primii care si-au schimbat reperele stilistice au fost pictorii care si-au inceput formarea in anii 1940, la Bucuresti sau Iasi, si au incheiat-o in perioada postbelica. Este vorba de Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, care au pornit in cautarile lor de la realizarile postimpresionistilor si ale fauvistilor, de care au fost atrasi in tinerete. indrazneala lor a fost sanctionata de responsabilii culturali ai vremii, operele le-au fost criticate si chiar scoase din expozitii. 

Cu toate acestea, schimbarile in gandirea picturala din Basarabia erau ireversibile, in acea perioada cristalizandu-se scoala de arta de la Chisinau.

Trasaturile specifice scolii moldovenesti sunt expresivitatea decorativa si interpretarea subiectelor intr-o cheie poetica elevata. 

Imaginile capata adesea semnificatie metaforica, simbolica, exploatand si influente ale traditiei populare. Se vad aceste note ale artei folclorice in reprezentarea bidimensionala a obiectelor, in precizia ritmica si in indrazneala combinatiilor cromatice si ale texturii materialelor.

Expozitia Culorile „dezghetului“. Satul basarabean in pictura anilor 1960 prezinta, in mare, creatii necunoscute, provenite din colectiile de familie ale artistilor, din colectii private, completate cu lucrari din patrimoniul Uniunii Artistilor Plastici din Republica Moldova si de la Muzeul National de Istorie a Moldovei. Tinand cont de specificul muzeului-gazda, expozitia prezinta creatii plastice cu tematica rurala, prin care maestrii basarabeni demonstreaza o profunda intelegere a spiritului artei populare.

Discursul expozitional e intregit prin proiectia unui material video, realizat de Asociatia Arbor, care clarifica contextul istoric si cultural in care au trait si activat artistii basarabeni, cu explicatii si marturisiri aduse de istoricii de arta, Ludmila Toma, Constantin I. Ciobanu si Tudor Stavila. in plus, publicul va avea la dispozitie si un catalog al expozitiei, cu studii complementare, semnate de istoricii invitati in proiect.

Pe langa picturi sunt expuse obiecte personale ale artistilor, un film documentar despre artistul Glebus Sanciuc, promotor al mastilor inspirate din traditia populara („Glebus”, 1983, regia: V. Jereghi), precum si o bogata colectie de publicatii de arta, din fondul Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si colectii private. 

Expozitia a fost curatoriata de Ludmila Toma si poate fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00. Lunea si martea este inchis.

Include lucrari de Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Gheorghe Jancov, Eleonora Romanescu, Olga Orlova, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Sergiu Galben, Ludmila Tonceva, Vasile Toma si Victor Tretiacenco.

Managerul proiectului — co-finantat de Administratia Fondului Cultural National — este Victoria Nagy Vajda care se ocupa constant de crearea unor platforme pentru promovarea artistilor din Republica Moldova. A semnat si unul dintre cele mai inovatoare proiecte aparute in perioada pandemiei: o platforma de expozitii in Realitate Virtuala.

In continuare va prezentam cateva informatii de context care va ajuta sa intelegeti mai bine radacinile expozitiei si ale conceptului curatorial. Acestea sunt prezente, alaturi de fisele biografice ale artistilor, in catalogul expozitiei. 

In evolutia picturii din Republica Moldova un rol important l-au jucat asimilarea si prelucrarea traditiei – atat a culturii plastice europene, cat si a celei locale. 

Veniti in sate sa-si schiteze crochiurile, artistii percepeau frumusetea sufleteasca a taranilor, observau randuiala vietii de familie si roadele creativitatii populare: covoarele tesute, splendid ornamentate, costumele populare cu broderii complicate, ceramica, portile sculptate, crucile de lemn si de piatra.

Pana in anii ’60, pictorii estompau intrucatva intensitatea culorilor, adoptand metoda modelarii tonale a obiectelor reprezentate. Abia odata cu declansarea „dezghetului“ hrusciovist, cand viziunea generala a creatorilor asupra vietii a devenit mai optimista, artistii au inceput sa se inspire in mod constient din izvorul artei populare. Astfel s-a conturat un caracter de noutate ale acestei abordari care a dus la o inflorire a picturii moldovenesti.

In ciuda cerintelor oficiale, pictori experimentati precum Moisei Gamburd, Dimitrie Sevastianov, Ivan Hazov, Ana Baranovici, Rostislav Ocusco au continuat sa se inspire din traditiile culturii europene, ceea ce le-a ingreunat situatia, dar a impiedicat degradarea capacitatii lor creatoare. Important este si faptul ca ei au contribuit la formarea tinerilor artisti, inspirandu-le criteriile culturii plastice autentice. Ei insisi au creat tablouri lipsite de patos fals, in general arta „de camera“, atenta la frumusetea sufleteasca a omului, la firescul naturii. 

Un eveniment important in viata artistica a Republicii Moldova a fost expozitia de pictura romaneasca din secolul XX, deschisa la Chisinau in vara lui 1957. 

Panzele unor maestri cunoscuti – Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Lucian Grigorescu si altii – au impresionat publicul prin libertatea modului de exprimare, prin dezinvoltura stilului pictural, prin intensitatea luminoasa a corespondentelor cromatice si i-au determinat pe pictorii moldoveni sa-si innoiasca limbajul plastic. 

Au trebuit sa mai treaca insa niste ani pana cand s-a instalat constiinta epuizarii sistemului anterior de mijloace de reprezentare. Primii care si-au schimbat reperele in privinta traditiei artistice si stilistica propriilor lucrari au fost pictorii care isi incepusera formarea profesionala inainte de 1940 si si-o incheiasera in primul deceniu postbelic: Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru. 

In arta au continuat sa se contureze tendinte noi, care i-au atras pe colegii lor Ana Baranovici, Nichita Bahcevan, Iacov Averbuh si pe pictorii tineri – Olga Orlova, Aurel David, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Alexei Novicov, Leonid Pincevschi, Damian Iancu –, ba chiar si pe elevii scolii Republicane de Arte Plastice, pe care profesorii ii aduceau pentru practica de vara in aceleasi sate unde veneau sa deseneze artistii noii orientari. 

Tablourile de absolvire ale Ludmilei Tonceva, Rozei Gamburskaia, Inessei tipina, ale lui Sergiu Galben, Mihail Statnii si ale altor absolventi ai acestei scoli, care infatisau viata satelor moldovenesti, au reprezentat arta din republica in expozitii nu doar locale, ci si internationale. 

Pentru Moldova, spre deosebire de alte republici din fosta URSS, este reprezentativ interesul dominant al pictorilor fata de sfera problemelor estetice, nu fata de semnificatia jurnalistica a continutului. 

Esenta schimbarilor produse in pictura a constat in amploarea generalizarilor, in mutarea accentului de pe relatarea unui anumit eveniment pe sensul lui, redat cu mijloace specific artelor vizuale. Dominau creatiile patrunse de un sentiment cald al autorului fata de subiect. Cautarile pictorilor au fost sprijinite de critici de arta si teoreticieni progresisti, care au adoptat treptat postulatul formei nationale a artei sovietice. 

Va invitam sa descoperiti expozitia la Muzeului Taranului Roman pana pe 19 mai. 

Citește în continuare