Toamna aceasta, Parisul devine scena unor expozitii care aduc in prim-plan personalitati si povesti ce au marcat arta si cultura europeana. Muzeele capitalei  franceze isi deschid salile cu retrospective dedicate unor pictori care au surprins spiritul epocii lor, cu reconstituiri istorice spectaculoase si cu proiecte ce reaseaza in context mari creatori ai secolelor trecute.

Intre fascinatia portretelor elegante ale lui John Singer Sargent, legendele tesute in jurul Cleopatrei, picturile monumentale ale lui Jacques-Louis David sau universul vizionar al lui Paul Poiret, Parisul devine din nou locul unde trecutul si prezentul dialogheaza prin arta. Mai jos va prezentam recomandarile de expozitii care merita vazute in aceasta toamna la Paris.

Muzeul d’Orsay il readuce in atentie pe John Singer Sargent, pictorul american format la Paris care a scandalizat cu Madame X si a redefinit eleganta Belle Époque. 

La Muzeul d’Orsay, expozitia John Singer Sargent – Anii parizieni aduna peste 90 de lucrari, unele prezentate pentru prima data in Franta, ale pictorului american care si-a construit reputatia in capitala artistica a lumii. 

Sargent, format la Paris in atelierul lui Carolus-Duran, a surprins elitele cosmopolite ale vremii, de la aristocrati francezi la artisti si intelectuali veniti din toata Europa. Portrete ca Dr Pozzi chez lui si Les Filles d’Edward Darley Boit arata talentul sau in a surprinde atitudini, gesturi si psihologia personajelor. 

Momentul culminant al expozitiei este scandalul Madame X, portretul Virginiei Gautreau care a socat Parisul pentru indrazneala modernitatii sale. In plus, expozitia evidentiaza calatoriile lui in Europa si Africa de Nord, care i-au adus teme exotice si o paleta vizuala variata. Sargent ramane unul dintre marii inovatori ai portretului modern, comparat cu maestri ca Velázquez, iar retrospectiva de la d’Orsay ii restituie locul in istoria artei franceze.

Recent, lucrarile sale au revenit in atentie dupa mentiunea artistului in serialul The Gilded Age de pe HBO, unde Sargent este prezentat drept unul dintre cei mai influenti artisti ai vremurilor, la care apelau toti newyorkezii notabili.

Expozitia este deschisa in perioada 23 septembrie 2025 – 11 ianuarie 2026.

Institutul Lumii Arabe propune o incursiune intre mit si realitate in jurul Cleopatrei, regina care a fascinat istoriografia si cultura populara timp de doua milenii. 

La Institutul Lumii Arabe, expozitia “Cleopatra – Intre mit si realitate” aduce laolalta zeci de artefacte, bijuterii, reliefuri si sculpturi din vremea Cleopatrei VII, ultima regina a Egiptului antic. 

Suverana, care a trait acum mai bine de doua mii de ani, este prezentata atat prin prisma cercetarilor istorice, cat si a miturilor create in jurul ei. Pe de o parte, expozitia o dezvaluie ca strateg politic erudit, o conducatoare capabila sa negocieze cu Roma si sa protejeze Egiptul. 

Pe de alta, ea apare ca simbol al seductiei si al exotismului, imagine propagata de istoriografia occidentala si de cultura populara. Institutul pune fata in fata aceste doua naratiuni, analizand atat sursele arabe, cat si cele europene, diferite si adesea contradictorii. 

Cleopatra a devenit o figura emblematica, reinterpretata in teatru si film, de la Sarah Bernhardt la Elizabeth Taylor, iar expozitia ofera si un dialog cu creatii contemporane care continua sa reinventeze mitul. Poate fi vizitata pana pe 11 ianuarie 2026.

Luvru dedica doua mari expozitii: una lui Jacques-Louis David, pictorul Revolutiei si al lui Napoleon, cealalta lui Annibale Carracci, autorul frescelor Galleriei Farnese, comparata cu o Capela Sixtina a barocului. 

La Muzeul Luvru, retrospectiva Jacques-Louis David reuneste 100 de lucrari, dintre care unele monumentale, precum Juramantul de la Sala Jeu de Paume sau versiunea originala a Mortii lui Marat. 

David este considerat parintele scolii franceze moderne si artistul care a transformat evenimentele istorice in imagini iconice. El a fost nu doar martor, ci si actor in politica epocii sale, prieten si sustinator al lui Robespierre, iar mai tarziu pictor oficial al lui Napoleon. 

Arta lui imbina rigoarea neoclasica cu emotia dramatica, creand o estetica prin care posteritatea isi imagineaza Revolutia Franceza si Imperiul. Expozitia de la Luvru, organizata la doua secole de la moartea sa in exil la Bruxelles, ofera o perspectiva noua asupra complexitatii sale: un artist influent, dar si un om implicat pana la capat in framantarile istoriei.

Expozitia va fi deschisa in perioada 15 octombrie 2025 – 26 ianuarie 2026 in Sala Napoleon.

Tot la Luvru, expozitia “Desenele Galleriei Farnese” aduna cea mai mare colectie de schite si cartoane pregatitoare pentru capodopera pictata de Annibale Carracci si fratele sau Agostino in Roma. 

Galleria Farnese, realizata la inceputul secolului al XVII-lea, a fost comparata cu o noua Capela Sixtina, un reper care a servit drept model decorativ pentru artistii europeni timp de aproape trei sute de ani. 

Expozitia arata procesul creativ din spatele frescelor: de la schitele rapide, spontane, pana la cartoane uriase, cu figuri la scara reala, menite sa fie transferate pe zid. Luvru prezinta si ultimele vestigii ale unei replici realizate pentru Ludovic al XIV-lea, marturie a prestigiului pe care aceste imagini l-au avut in Franta. 

Vizitatorii pot descoperi si legatura cu alte mari interioare decorative, de la Galeria Oglinzilor de la Versailles pana la foaierul Operei Garnier, toate inspirate de Carracci. Este o ocazie rara de a patrunde in laboratorul unui artist aflat in cautarea continua a perfectiunii, dar care, epuizat de aceasta munca titanica, si-a incheiat cariera prea devreme.

Expozitia va putea fi vizitata in perioada 5 noiembrie 2025 – 2 februarie 2026.

Musée des Arts Décoratifs reconstituie universul lui Paul Poiret, couturierul care a eliberat femeile de corset si a transformat moda intr-o sarbatoare.

La Musée des Arts Décoratifs, expozitia “Paul Poiret – Moda este o Sarbatoare” aduce 550 de piese, intr-o panorama completa a unui creator care a revolutionat moda pariziana de inceput de secol XX. 

Poiret este couturierul care a eliberat femeile de corset, introducand linii fluide, culori vibrante si o estetica inspirata de Orient. A fost primul care a inteles ca moda nu se limiteaza la haine: a creat parfumuri, obiecte decorative, chiar si experiente gastronomice, transformand arta vietii cotidiene intr-o orchestra condusa de viziunea sa. 

Expozitia, deschisa pana pe 11 ianuarie 2026, urmareste cariera lui de la ucenicia in atelierele Doucet si Worth, pana la momentul in care a devenit starul industriei Haute Couture, cu prezentari fastuoase care au anticipat show-urile moderne. Relatiile sale cu artisti ai vremii si colaborarea cu pictori si decoratori au aratat ca Poiret era mai mult decat un designer – era un inovator care a redefinit rolul creatorului de moda in societate.

In timp ce Centre Pompidou se inchide pentru renovare, un spatiu satelit deschide o retrospectiva integrala dedicata lui Radu Jude, confirmandu-l ca una dintre vocile majore ale cinematografiei europene contemporane.

La mk2 Bibliothèque, retrospectiva Radu Jude este una dintre cele mai ample prezentari dedicate unui cineast roman contemporan. Sunt incluse 28 de filme – lungmetraje si scurtmetraje – precum si doua lucrari video, acoperind intreaga cariera a regizorului, de la debut pana la productiile recente premiate la Berlin si Venetia. 

Evenimentul este completat de lansarea unei monografii ce reuneste fragmente de jurnal, interviuri si texte critice semnate de Andrei Gorzo si Veronika Lazar, insotite de fotografii de culise. Radu Jude participa si la discutii publice, un masterclass moderat de Andrei Gorzo, o dezbatere despre productia de film cu producatorul Saïd Ben Saïd si un dialog cu cercetatoarea Ada Ackerman despre Eisenstein. 

O alta conversatie il aduce alaturi de regizorul spaniol José Luis Guerin, intr-un schimb de idei despre documentar si fictiune. 

Programul se va desfasura intre 23 septembrie si 11 octombrie.

Centrul Pompidou din Paris deschide in toamna o retrospectiva dedicata lui Radu Jude. Va include 28 de lungmetraje si scurtmetraje dar si doua creatii de arta video.