Independent Art Fair New York va avea loc in perioada 5-8 mai 2022, insa o parte dintre lucrari pot fi vazute si online, prin programul Online Viewing Rooms, disponibil pana pe 31 mai 2022.

Independent Art Fair este unul dintre targurile de arta recunoscute la nivel global, a carui misiune este de a inspira intalniri relevante pentru un public bine informat si devotat de arta contemporana.

Dupa cum mentioneaza publicatia The New York Times, targul este „o experienta de arta, nu o experienta de cumparaturi, ceea ce il diferentiaza de concurenta”.  

Prin programul Online Viewing Rooms, iubitorii de arta au posibilitatea de a vedea lucrarile artistilor, dar si povestile si istoria acestora. Geta Bratescu si Ion Grigorescu pot fi descoperiti aici.

Ivan Gallery este prezenta la acest targ, prezentadu-i in acest an pe artistii Geta Bratescu si Ion Grigorescu.

Geta Bratescu si Ion Grigorescu sunt doi artisti romani din generatii diferite, ambii considerati pionierii practicilor conceptualiste in Romania postbelica, comunista. Pe langa trasaturile reciproce ale practicilor lor artistice – eforturi complexe, bazate pe procese folosite in diverse tehnici si medii -, ei au fost si prieteni si colaboratori de-a lungul carierei lor.

Cei doi artisti au filmat impreuna trei dintre filmele Getei Bratescu, „Mainile” in 1977, „Studioul” in 1978 si „Ludus” in 2004, si s-au sustinut reciproc experimentelor alternative la canonul artistic oficial al epocii comuniste. Au expus impreuna in expozitii de fotografie curatate de Ion Grigorescu, cum ar fi „Fotografii realizate de artisti plastici” in 1982, in timp ce Geta Bratescu a gazduit in studioul sau proiectii private ale filmelor experimentale ale lui Ion Grigorescu.

Pe platforma dedicata targului, lucrarile Getei Bratescu incep de la 30.000 dolari , iar ale lui Ion Grigorescu de la 5000 dolari. Detalii aici.

Geta Bratescu a fost una dintre personalitatile principale ale artei contemporane romanesti incepand cu anii ’60. A primit aprecierea internationala meritata spre finalul carierei prin reprezentarea Romaniei la Bienala de la Venetia, in 2017.

Artista s-a nascut in 1926 la Ploiesti si a studiat simultan la Facultatea de Litere si Filosofie si la Scoala de Belle Arte din Bucuresti de unde a fost exmatriculata de comunisti in 1949 pentru “origini sociale nesanatoase”. In 1971, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A avut o cariera prolifica in care a dezvoltat desene, colaje, gravuri, tapiserii, fotografii, esee, filme experimentale si performance.

Lucrarile sale au aparut in cele mai importante expozitii internationale de arta contemporana din lume: in cadrul Trienalei de la Paris din 2012, in Bienala de la Venetia din 2013. In 2015, i-a fost dedicat un vernisaj la Tate Liverpool urmat de expozitii la Hamburg (2016), MSK Gent (2018), Camdern Arts Center in Londra, Hauser & Wirth in Los Angeles si New York (2017) si Neuer Kunstverein din Berlin.

In 2017, a reprezentat Romania la Bienala de la Venetia cu proiectul „Aparitii”, prima expozitie personala a unei artiste femei in Pavilionul Romaniei. Operele create de Geta Bratescu se afla in colectii importante din MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Tate Modern, Hammer Museum, San Francisco Museum of Modern Art, Muzeul de Arta Moderna din Varsovia, MUMOK, Viena, Moderna Galerija, Ljubljana si MNAC, Bucuresti.

Ion Grigorescu a dezvoltat de-a lungul carierei o practica artistica complexa, cuprinzand diverse medii – pictura, desen, fotografie, film, spectacol privat, obiect – in aspecte documentar a realitatii, care includ propriul sau corp, familia si viața de zi cu zi, precum si contextul social si politic.

A studiat pictura intre anii 1963-1969 la Institutul de Arte Plastice din Bucuresti si s-a alaturat Uniunii Artistilor Plastici din Romania in 1971, pastrand tot timpul o pozitie oarecum marginala, critica fata de sistemul artistic oficial al vremii.

Lucrarile sale din anii ’60 si ’70, provocatoare si subversive, au cautat contradictiile inerente faptelor „obiective”, criticand regimul comunist si dictatura de dinainte de 1989. La inceputul anilor 1980, a renuntat la cariera artistica publica, din cauza cenzurii si constrangerilor regimului comunist, dedicandu-se in schimb restaurarii picturii murale bisericesti.

Dupa 1989, artistul a reluat expunerile, efortul sau cu mai multe fatete rezistand perpetuu oricarei incercari de rezumare, fiind doar in linii mari caracterizat prin experimentarea inepuizabila a artistului si utilizarea extensiva a referintelor, de la psihanaliza, yoga si filosofia budista, crestinismul ortodox, arta bruta, cinematografie.