Skip to content

Dupa succesul de la Cannes si o intalnire cu Papa Francisc, Martin Scorsese a anuntat ca va face un film despre viata lui Isus. Cineastul in varsta de 80 de ani va sustine zilele acestea un workshop pentru studentii scolii de film din Roma.

La cateva zile dupa prezenta la Festivalul de Film de la Cannes unde a lansat noul lungmetraj „Killers of the Flower Moon” care a primit cele mai lungi ovatii la editia din acest an a evenimentului — publicul a aplaudat in picioare timp de noua minute — Martin Scorsese se afla in Italia unde s-a intalnit cu Papa Francisc si a anuntat ca va face un film despre Iisus.

Scorsese, cunoscut pentru ca are o puternica inclinatie religioasa, a sugerat ca filmul ar putea fi urmatorul proiect pe care il lanseaza. Intr-o conferinta de presa sustinuta la Roma, cineastul a declarat ca „Am raspuns la apelul Papei catre artisti in singurul mod pe care il stiu: imaginand si scriind un scenariu pentru un film despre Iisus. Si sunt pe punctul de a incepe sa-l realizez.”

Tot in week-end, inainte de a participa la conferinta de presa intitulata „Estetica globala a imaginatiei catolice”, Scorsese si sotia sa, Helen Morris, s-au intalnit cu Papa Francisc in timpul unei audiente private la Vatican.

Conferinta la care a fost invitat Scorsese a fost organizata de publicatia iezuita La Civiltà Cattolica si de Universitatea Georgetown. Antonio Spadaro, redactorul-sef al periodicului, a declarat ca, in timpul conversatiei, Scorsese a alternat referintele la filmele sale cu anecdote personale si a explicat „Cum l-a emotionat apelul Sfantului Parinte sa ne lase sa-l vedem pe Isus.”

In ceea ce priveste referintele cinematografice, Scorsese a citat admiratia sa pentru filmul „Evanghelia dupa Sfantul Matei”, de Pier Paolo Pasolini si a vorbit, de asemenea, despre semnificatia propriei sale epopei din 1988, „The Last Temptation of Christ”.

Cineastul a mentionat si cercetarea pe care a realizat-o ulterior asupra figurii lui Iisus in 2016 prin lungmetrajul „Silence” despre persecutia crestinilor iezuiti in Japonia secolului al XVII-lea — care a fost proiectat in 2016 si la Vatican. Este o povestea care rezoneaza cu Francisc care este primul papa iezuit si se stie ca s-a alaturat ordinului iezuit in speranta de a deveni misionar in Japonia.

Pe contul de Twitter, Spadaro a declarat ca Scorsese a fost invitat alaturi de alti 40 de scriitori si poeti din diferite tari.

Turneul italian al lui Scorsese include, de asemenea, o serie de proiectii ale filmelor sale, asociate cu opere care i-au inspirat intreaga cariera, pe care le-a prezentat luni la cinemateca Casa del Cinema din Roma. Astazi va sustine un workshop pentru studentii scolii de film Centro Sperimentale din Roma iar vineri va urca pe scena la Bologna unde va fi invitatul Cineteca di Bologna, arhiva de film care organizeaza festivalul Il Cinema Ritrovato, dedicat filmului de patrimoniu.

Potrivit lui Spadaro, Papa Francisc s-a adresat celor prezenti si i-a indemnat sa continue sa realizeze creatii inspirate de mesajul bisericii catolice: „Aceasta este munca voastra de poeti, povestitori, cineasti, artisti: sa dati viata, sa dati trup, sa dati cuvant la tot ceea ce traieste, simte, viseaza, sufera fiinta umana, creand armonie si frumusete. Va vor critica? Foarte bine, purtati povara criticii, incercand sa invatati si din critica. Dar, totusi, nu incetati sa fiti originali, creativi. Nu pierdeti minunea de a fi in viata.”

Dupa premiera „Killers of the Flowers Moon” de la Cannes, criticii americani sustin ca filmul este favorit in lista Oscarurilor pentru anul viitor.

Filmul „Killers of the Flower Moon”, de Martin Scorsese, o drama istorica despre uciderea in serie a membrilor tribului Osage, un trib bogat in petrol, va avea premiera in cinematografele din Romania incepand cu 6 octombrie. Lungmetrajul lansat la Cannes in ovatiile publicului si criticilor este produs de Apple Original Films si va fi apoi difuzat pe Apple TV+.

Filmul se bazeaza pe cartea best-seller cu acelasi nume a lui David Grann si are o distributie impresionanta care ii include pe castigatorii premiilor Oscar Leonardo DiCaprio, Robert De Niro si Brendan Fraser, precum si pe Jesse Plemons si Lily Gladstone.

Scorsese, castigator al unui premiu Oscar pentru „The Departed” si considerat a fi printre cei mai mari cineasti din istorie, a regizat filmul dupa un scenariu pe care l-a scris impreuna cu Eric Roth. Povestea se desfasoara in Oklahoma anilor 1920 si prezinta uciderea in serie a unor membri ai nativilor americani si investigarea de catre FBI a sirului de crime brutale.

Numit in toate topurile regizori influenti din istoria cinematografiei, Martin Scorsese nu e doar un regizor extrem de creativ si de prolific, ci si unul dintre oamenii din cinematografia americana care munceste in mod constant si sustinut pentru conservarea filmelor si pentru recuperarea istoriei cinematografice.

La inceputul carierei a realizat mai multe scurtmetraje recompensate cu premii. Unul dintre cei care l-au incurajat sa aiba un stil mai personal in realizarea filmelor a fost John Cassavetes. Astfel, Scorsese a inceput sa lucreze la “Mean Streets” (1974), primul sau film laudat de critica de specialitate, prilej cu care s-a intalnit si cu actorul care avea sa devina un alter-ego al lui, Robert De Niro.

In prezent are 80 de ani, un singur Oscar plus peste 160 de alte premii importante ale industriei. Apartine curentului numit New Hollywood si contributia sa la cinematografia mondiala ─ Taxi Driver, GoodFellas, New York, New York, Aviatorul, Last Temptation of Christ, Kundun, The Wolf Of Wall Street ─ il fac intangibil in orice negociere.

Este atat de influent incat dupa ce canalul Netflix a cheltuit cateva sute de milioane de dolari pentru productia si promovarea filmului The Irishman ( a cumparat chiar un cinematograf pentru a avea un loc de proiectie ca filmul sa fie eligibil la Oscar), dupa tot acest efort Scorsese s–a mutat la Disney+ si Apple TV+, platforme concurente Netflix.

Din 1990 are o fundatie prin care reface digital marile productii cinematografice americane si o parte importanta din castigurile sale merg in directia dezvoltarii unor  arhive digitale pentru a pastra cele mai importante filme americane.

Citește în continuare