Consiliul Local din Florenta a anuntat ca, incepand cu 2026, mesele in aer liber vor fi complet interzise pe 50 dintre cele mai importante strazi si piete ale centrului istoric, in timp ce alte peste 70 de amplasamente vor intra sub un regim strict de reglementari. 

Decizia intervine dupa ani de plangeri din partea localnicilor, care descriu strazile din zona protejata UNESCO drept o „cursa cu obstacole”, ingreunata de mese, panouri, meniuri si umbrele.

Masura vizeaza tocmai zonele devenite simboluri ale orasului – de la Piazza della Signoria la Ponte Vecchio, Piazzale degli Uffizi sau Via Roma.

Sunt zonele unde fluxul turistic intens si extinderea continua a teraselor au generat acuzatii de aglomerare excesiva si degradare vizuala. 

Propunerea a fost adoptata in urma unui protocol semnat intre Primarie si Superintendenta pentru Arheologie, Arte Frumoase si Peisaj printr-un document ce stabileste o strategie comuna pentru protejarea peisajului urban si pentru redobandirea spatiului public.

Astfel, de anul viitor, strazile extrem de inguste sau zonele cu valoare arhitecturala exceptionala vor intra sub interdictie totala, in timp ce alte amplasamente vor primi restrictii graduale. In unele locuri vor mai fi permise doar mese simple si umbrele de dimensiuni reduse, iar in altele terasele vor putea functiona doar daca renunta la acoperisuri din plastic, paravane, inchideri laterale sau structuri voluminoase. Proprietarii vor putea folosi doar delimitari discrete, inclusiv covoare verzi care indica perimetrul autorizat.

Soarta celor mai mari piete – Signoria, Santa Maria Novella, Pitti si Repubblica – urmeaza sa fie stabilita pana la jumatatea lunii decembrie 2025, cand consilierii vor decide daca acestea vor intra in categoria interdictiilor totale sau in regimuri mixte, cu norme specifice pentru fiecare zona.

Reprezentantii Primariei sustin ca reglementarile sunt necesare pentru a limita presiunea turistica, a reface fluiditatea pietonala si a proteja coerenta vizuala a orasului. 

Jacopo Vicini, seful departamentului de turism, a explicat ca masurile urmaresc diminuarea „aglomerarii vizuale” si cresterea accesului public la spatiile comune, afectate in ultimii ani de extinderea necontrolata a teraselor.

Desi asteptarea ar fi ca rezidentii florentini sa fie multumiti de masurile luate, o parte dintre acestia s-au plans dupa adoptarea noilor restrictii pe care le considera prea bland. Locuitorii vor milita pentru a extinde interdictiile la intregul nucleu istoric, unde turistii se confrunta cu blocaje frecvente. 

Alte critici suplimentare au venit din partea expertilor in patrimoniu care considera ca reglementarile se concentreaza prea mult pe estetica si prea putin pe aplicarea unor norme deja existente, precum limitarea folosirii spatiului exterior la maximum 50% din capacitatea interioara.

Pe de alta parte, proprietarii de restaurante avertizeaza asupra riscului economic, mai ales pentru afacerile locale care depind masiv de mesele in aer liber. Pentru unele restaurante, noile masuri ar putea duce la faliment. In plus, presiunea asupra lor vine intr-un context in care, intre 2020 si 2023, 42% dintre restaurantele din Italia au investit in extinderea spatiilor exterioare, in urma schimbarii obiceiurilor alimentare dupa pandemia de Covid-19.

Ziua Italiei. Din fotoliul de acasa: Cum sa fii in vacanta la… Florenta

Supraturismul a devenit o problema majora care a sufocat numeroase zone turistice europene in perioada post-2020. 

In ultimele sezoane, autoritatile din mai multe orase europene au introdus restrictii comparabile cu cele anuntate la Florenta, incercand sa reduca presiunea exercitata de milioanele de vizitatori asupra centrelor istorice. 

Venetia a impus primele doua randuri de taxe de acces pentru turistii de o zi si a limitat circulatia grupurilor ghidate in zonele aglomerate ale orasului. La Barcelona, administratia locala a decis interzicerea extinderii apartamentelor turistice si a introdus masuri suplimentare pentru controlul fluxurilor din jurul Sagradei Familia, acolo unde blocajele pietonale devenisera constante.

Amsterdamul a aplicat propriul set de reguli drastice: interdictii pentru noile hoteluri, campanii oficiale pentru descurajarea turismului excesiv si limitarea comportamentului considerat daunator vietii cotidiene a localnicilor. 

In Dubrovnik, autoritatile au redus numarul de pasageri permisi simultan in centrul vechi, iar navele de croaziera au fost redirectate printr-un sistem de sloturi menite sa evite supraaglomerarea.

Orase precum Paris, Lisabona sau Praga analizeaza masuri similare, de la taxe sezoniere pana la sisteme de rezervare obligatorie pentru anumite zone de patrimoniu. In fapt, este un efort comun de a limita impactul turistic asupra infrastructurii si de a restabili echilibrul dintre nevoile comunitatilor locale si presiunea economica generata de vizitatori.

Supraturismul sufoca cele mai populare destinatii europene. Lista tarilor lipsite de aglomeratie care va ofera vacante memorabile. Sunt locurile cu cei mai putini turisti de pe continent.

Autoritatile italiene vor introducerea unei taxe de 25 de euro pe noapte pentru fiecare turist. Accesul la Fontana di Trevi ar putea fi restrictionat de plata unui bilet de 1 euro. In Noua Zeelanda, taxele pentru turisti vor fi triplate.