Mircea Cantor va sustine vineri un performance cu bocete si cantece maramuresene in cadrul expozitiei despre ie de la MNAR.

Muzeul National de Arta al Romaniei anunta pentru vineri, 5 decembrie 2025, de la ora 17.00, un performance semnat de Mircea Cantor, integrat in cadrul expozitiei „Romania – reprezentarea identitara a portului popular in arta”.
Evenimentul are loc in jurul instalatiei „Anthroposynaptic” (2015), lucrare a artistului realizata din camasi traditionale romanesti de barbati si femei din Maramures, imprumutata de la Fundatia Louis Vuitton din Paris.
Performance-ul aduce in sala de expozitie bocetul „Versul camasii”, compus si interpretat de diaconul Ioan Opris din Breb, Maramures, si cantecul „Strigatul Camasii”, creat si cantat de Ileana Bozai, tot din Breb, doua piese care transforma repertoriul ritualic legat de nastere si moarte in ode dedicate iei.
Durata totala a interventiei este de aproximativ 40 de minute.
Alaturi de Mircea Cantor, la performance participa Ioan Opris (doba si voce), Ileana Bozai (voce), Ionut Borca (vioara), Cristian Cupcea (zongora), Radu Pop (trambita) si Ileana Hotea, artizana din Maramures care, pe tot parcursul evenimentului, va toarce canepa cu un fus cu zurgalai. Acest gest introduce in spatiu ritmul repetitiv al muncii manuale si leaga, vizual si sonor, imaginile de pe camasile din instalatie de gesturile concrete care le-au facut posibile.
„Versul camasii”, bocetul compus si interpretat de Ioan Opris, urmeaza o linie melodica grava, monotona si repetitiva si este structurat in aproximativ 40 de strofe. Mircea Cantor descrie piesa ca pe o naratiune continua a „vietii” iei, pornind de la samanta de canepa pe care taranul o planteaza si de la grija fata de planta, pentru a parcurge, pas cu pas, procedeele tehnice prin care se realizeaza fiecare parte a camasii. Drumul camasii este prezentat ca o poveste comuna a obiectului si a celui care il poarta, iar aceasta poveste continua simbolic dupa moartea proprietarului, cand camasa isi schimba statutul si intra in instalatia artistului.
Performance-ul este construit cu un inceput si un final marcate de trambita lui Radu Pop. Conform explicatiei lui Mircea Cantor, acest tip de cant este folosit in Maramures atat pe ultimul drum al mortului, cat si atunci cand pornesc oile la pascut peste vara, dupa sambra oilor. In contextul performance-ului, trambita functioneaza ca un cantec solemn de drum bun si de ramas bun, transferat asupra camasii, care este astfel insotita in trecerea de la viata utilitara din sat catre statutul de obiect de arta si simbol.

Expozitia de la MNAR plaseaza ia in centrul unui amplu demers istoric si artistic.
Performance-ul are loc in cadrul expozitiei „Romania – reprezentarea identitara a portului popular in arta”, deschisa la Muzeul National de Arta al Romaniei in perioada 21 noiembrie 2025 – 8 februarie 2026.
In premiera pentru Bucuresti, expozitia include „La Blouse Roumaine” de Henri Matisse, una dintre capodoperele modernismului european, lucrare din colectia permanenta a Centrului Pompidou din Paris. Pictura lui Matisse functioneaza in parcursul expozitiei ca pivot conceptual, ca o „oglinda rasturnata” care arata modul in care artistul francez a transformat ia romaneasca dintr-un simbol national intr-un reper universal al modernitatii.
Expozitia este coordonata de curatorul Erwin Kessler, alaturi de o echipa formata din Judit Balint, Malina Contu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea si Costina Anghel.
Sunt prezentate peste 320 de lucrari – picturi, sculpturi, fotografii, obiecte, instalatii, filme, afise, carti, timbre, vaze, manuale scolare si piese de moda – care urmaresc modul in care portul popular, si in special ia, au fost reprezentate in arta din secolul al XVI-lea pana in prezent.
Selectia provine din patrimoniul MNAR, din colectii private si din peste 30 de muzee nationale si internationale, intre care Centre Pompidou si Fondation Louis Vuitton din Paris, Muzeul de Arta Galagan din Cernihiv, Galeria Nationala din Sofia, Muzeul National de Arta al Moldovei, Muzeul Brukenthal, Muzeul National Peles, Muzeul National al Taranului Roman, Muzeul National de Istorie, Biblioteca Academiei Romane, MNAC si Arhivele Nationale.
Accesul in expozitie se face pe baza biletului in valoare de 60 de lei.