MNAR deschide pe 12 iunie doua expozitii: „Brancusi. Sindromul” si „Muzeul Muzeelor”, cu peste 100 de piese din 16 institutii.
Muzeul National de Arta al Romaniei deschide joi, 12 iunie 2026, doua expozitii simultan la sediul sau central din Palatul Regal.
Prima expozitie, „Brancusi. Sindromul”, este prilejuita de Anul Brancusi si implinirea a 150 de ani de la nasterea sculptorului si cerceteaza modul in care opera si personalitatea sa au modelat arta romaneasca moderna si contemporana, dar si cum a luat nastere si s-a raspandit figura mitica a lui Brancusi ca simbol national, cultural si spiritual.
A doua, „Muzeul Muzeelor”, aduna peste 100 de piese din 16 institutii muzealele din toata tara, de la idoli neolitici la pictura europeana si xilogravuri japoneze.
„Brancusi. Sindromul”, curatoriata de Judit Balint si Erwin Kessler, porneste de la doua fire narative care s-au impletit vreme de un secol.
Primul urmareste forta modelatoare a operei brancusiene asupra artei romanesti: ce a insemnat Brancusi ca reper si ca influenta pentru generatiile de artisti care au venit dupa el. Al doilea fir descrie fenomenul invers – cum a ajuns figura lui Brancusi sa fie mitizata, nationalizata si, in cele din urma, golita de sens prin reproducere necontrolata.
Incepand cu anii 1970, cand consacrarea globala a sculptorului l-a transformat in „parintele sculpturii romanesti”, mini-coloane ale infinitului, mese ale tacerii si porti ale sarutului au inceput sa apara in cele mai diverse locuri, devenind decoratiuni pe coperte de caiet, pachete de tigari si o infinitate de alte produse. Fenomenul, denumit in expozitie „brancusomanie”, nu s-a atenuat dupa 1989 – din contra, s-a intensificat. Incepand cu anii ’90, artisti precum Iosif Kiraly, Teodor Graur si Dan Perjovschi l-au documentat, analizat si pus in discutie prin lucrarile lor.
Parcursul expozitional reuneste lucrari care acopera atat imaginea artistului cat si ecourile formale, simbolice si critice ale creatiei sale. Publicul va putea vedea portrete ale lui Brancusi semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady si Milita Petrascu, lucrari-omagiu de Maxy si Vasile Dobrian, sculpturi de Milita Petrascu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec si Vasile Gorduz, dar si interpretari si recuperari contemporane ale motivelor brancusiene: studiile lui Paul Neagu dupa „Pasarea in spatiu”, „Pestele”, „Domnisoara Pogany”, „Pasarea maiastra” si „Coloana”, precum si lucrari de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nanca, Michele Bressan si Dan Perjovschi.
Expozitia poate fi vizitata intre 12 iunie si 25 octombrie 2026, in salile 6, 7 si 8 din sectiunea A4 a MNAR.
„Muzeul Muzeelor”, curatoriata tot de Erwin Kessler, directorul MNAR, alaturi de Emanuela Cernea si Malina Contu, isi propune sa fie o harta a capodoperelor din patrimoniul muzeal romanesc.
Cele peste 100 de piese selectate din 16 muzee din toata tara si din colectiile permanente ale MNAR acopera o perioada de peste cinci milenii, de la cultura Gumelnita pana la arta moderna europeana.
Sarpele Glykon, una dintre cele mai cunoscute lucrari antice din colectiile muzealele romanesti, va fi vazuta la Bucuresti pentru prima oara. Piesa apartine Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, inchis pentru reabilitare din septembrie 2024, si nu a mai putut fi vazuta de public de atunci.
Alaturi de aceasta, expozitia pune in prim-plan un ansamblu de artefacte preistorice apartinand culturii Gumelnita: statuete, vase zoomorfe si antropomorfe din lut, care ilustreaza una dintre cele mai fascinante culturi eneolitice din sud-estul Europei.
Expozitia reuneste lucrari de Rubens, Durer, Klimt, Rodin si Grigorescu alaturi de xilogravuri japoneze si manuscrise medievale.
Selectia continua cu piese de patrimoniu din epoci si domenii extrem de variate. Sectiunea de pictura si sculptura europeana aduce laolalta lucrari de Rubens, Durer, Alphonse Mucha, Pierre Bonnard, Paul Cézanne, Auguste Rodin, Antoine Bourdelle, Gustav Klimt, Camille Claudel si Henry Moore.
Arta romaneasca moderna este reprezentata de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Victor Brauner, Horia Bernea si Corneliu Baba.
Expozitia include si xilogravuri japoneze de Kitagawa Utamaro si Katsushika Hokusai, printre care celebra „Marele val de la Kanagawa”.
„Muzeul Muzeelor” poate fi vizitata la sediul central al MNAR intre 12 iunie si 4 octombrie 2026.
