Skip to content

Recomandare: The Wolf of Wall Street

In The Wolf of Wall Street asistam la un dezmat visual dement, care transforma personajele serioase ale bursei new-yorkeze in staruri rock dezlantuite. Noul film al lui Scorsese este o comedie neagra neconventionala plina de scene incredibile care iti vor ramane in minte multa vreme dupa vizionare.

Cel mai nou film marca Scorsese are 3 ore, dar asta nu trebuie sa va descurajeze vreun pic.Cu toate ca fiecare minut in parte pare justuficat din plin, cred ca putea sa renunte totusi la vreo 15-20 de minute, fara sa afecteze prea mult din poveste sau sa distruga vreun pic atmosfera.
Scorsese a ales cel mai neobinusit mod de a pune in imagini o poveste serioasa, mai exact incredibila aventura a unui tanar care s-a transformat in cel mai corupt agent de bursa care a fraudat sute de investitori: regizorul a spus povestea in stilul sau, transformand totul intr-o comedie neagra, reusind in acelasi timp sa pastreze realismul.

Regizorul are talentul de a te manipula in asa fel incat sa-ti devina simpatic un tip corupt, viciat, afemeiat, avid de bani si putere, pe care in mod normal l-ai ura de moarte. Ba chiar te face sa-l intelegi, sa-ti dai seama ca rautatea lui nu este intentionata, ci este un rezultat a aceea ce a vazut in jurul sau, fiind un pusti inocent transformat intr-un monstru : „Daca ne-am fi nascut in alt mediu, in circumstanţe diferite, poate ca am fi ajuns sa comitem aceleasi greseli si sa facem aceleasi alegeri. Ma intereseaza sa scot la lumina faptul ca firea acestor personaje reprezinta o latura comuna in toţi oamenii si ca trebuie sa ne confruntam cu acest adevar.” spune Scorsese.
Si cine putea sa joace mai bine un asemenea rol decat versatilul Leonardo diCaprio, care se afla la cea de-a cincea colaborare cu Scorsese dupa Shutter Island, Cartita, Aviatorul si Bandele din New York.

Iata ce spune Leo despre personajul pe care-l interpreteaza, absolut remarcabil:
„Personajul mi se pare un Caligula al vremurilor moderne. M-a fascinat sinceritatea lui Jordan cand povestea despre incredibila sa aventura. Nu s-a reţinut de la nimic. Nu simţea remuscari faţa de setea sa pentru avere – asta mi s-a parut ca poate sta la baza unui personaj fascinant. Si pentru ca, in cele din urma, a platit preţul, povestea e cu atat mai grozava”
Restul distributiei contrubuie din plin la succesul filmului: Jonah Hill te lasa cu gura casca in rolul lui Donnie Azoff, carismanticul Jean Dujardin e incantator cu accentul sau francez, Kyle Chandler e foarte potrivit in rolul agentului FBI, iar australianca Margot Robbie, pe care o vad pentru prima data, fura intreaga atentie. Matthew McConaughey apare intr-un rol mai mic, dar de efect iar imnul pe care-l canta in scena din restaurant a fost inventat de el, pe platoul de filmare.

Filmul are la baza romanul autorului Jordan Belfort si sunt foarte curioasa de tonul cu care e scris aceasta. Jordan Belfort este un broker petrecaret care in anul in care implineste 26 de ani, castigase deja 49 de milioane de dolari. Dupa ce se vede posesorul unei averi colosale Jordan traieste intr-un dezmat continuu din care nu lipsesc femei, drogurile, masinile luxoase, si evident, o sotie supermodel. Jordan a profitat cat a putut de faima si avere, mai exact pana in 1998 cand a fost arestat si acuzat de spalare de bani si evaziune fiscala, si condamnat la 22 de luni de inchisoare.

Filmul m-a dus vag cu gandul la productii recente despre visul american in care decadenta depaseste orice limita, iar termen ”exces” capata un nou sens, gen Spring Breakers.

Pe scurt: o super-comedie neobisnuita despre lucruri de care nu-ti prea vine sa faci misto.
Vazut, placut?

Citește în continuare