Una dintre cele mai plăcute forme de călătorie fără bilet de avion rămâne mâncarea. Iar Bucureștiul are astăzi restaurante în care poți trece, într-o singură săptămână, de la pâinea etiopiană injera la colțunașii georgieni khinkali, de la pho vietnamez la bibimbap coreean sau kebab anatolian.

Etiopia: injera și tocănițe condimentate

La Abyssinia Ethiopian restaurant, unul dintre puținele restaurante etiopiene din București, experiența ar trebui începută cu injera. Nu este doar pâine, ci baza întregii mese etiopiene: o lipie mare, moale și ușor acrișoară, folosită în loc de tacâmuri. Bucăți de injera se rup cu mâna și se folosesc pentru a lua sosurile și tocănițele de pe platoul comun.

Un preparat interesant este kitfo, carne de vită foarte fin tocată, condimentată cu mitmita și amestecată cu niter kibbeh, un unt clarifiat aromat cu mirodenii. În meniu apare și key wot, o tocăniță de vită cu berbere, amestecul intens de condimente care dă multor preparate etiopiene culoarea roșiatică și gustul picant. Glovo

Pentru cine nu mănâncă carne există beyaynetu, un platou format din mai multe preparate vegetariene sau vegane, așezate direct pe injera. Este probabil cea mai bună introducere în bucătăria etiopiană.

Georgia: khinkali și khachapuri

La Taverna Georgia merită încercate două dintre simbolurile gastronomice ale Georgiei.

Khinkali sunt colțunași mari, tradițional umpluți cu carne condimentată. În interior se formează și o cantitate mică de supă, motiv pentru care există chiar o tehnică de a-i mânca: se prind de codița de aluat, se mușcă ușor, se bea zeama și abia apoi se mănâncă restul. Restaurantul amintește că preparatul își are originile în regiunile muntoase ale Georgiei. Taverna Georgia

Al doilea preparat este khachapuri, una dintre cele mai cunoscute mâncăruri georgiene: pâine cu brânză, cu numeroase variante regionale. Cea mai spectaculoasă este Adjaruli khachapuri, în formă de barcă, cu brânză topită, unt și ou în centru.

Este genul de mâncare care explică repede de ce bucătăria georgiană are un statut aparte între Europa de Est, Caucaz și Orient.

Liban: mezze, kibbeh și ras asfour

Pentru bucătăria libaneză, Sfeir Lebanese Cuisine este o variantă bună pentru că meniul păstrează o mulțime de preparate tradiționale și funcționează foarte bine pentru o masă în care se comandă mai multe farfurii și se împart.

Aș începe cu mezze: hummus, moutabal, baba ghanuj, labneh și tabbouleh. Hummusul este crema din năut și tahini; moutabal înseamnă vinete coapte cu pastă de susan, iar baba ghanuj combină vinetele cu legume și sos de rodie. Labneh este o cremă densă de iaurt, iar tabbouleh este salata foarte proaspătă în care pătrunjelul, roșiile, menta și lămâia sunt esențiale. Sfeir Lebanese Cuisine

Căutați și kibbeh: un preparat făcut din carne și grâu bulgur, adesea modelat în formă ovală și prăjit, cu umplutură de carne și muguri de pin.

Mai puțin cunoscut publicului român este ras asfour. La Sfeir, varianta de vită conține bucățele de mușchi de vițel, ceapă și sos de rodii. Combinația dintre carne, dulce-acrișor și ceapă caramelizată spune foarte bine povestea bucătăriei levantine. Sfeir Lebanese Cuisine

Coreea de Sud: bibimbap și bulgogi

La Restaurant Korean Seoul, unul dintre restaurantele coreene consacrate din București, un bun punct de pornire este bibimbap.

Numele înseamnă, în esență, „orez amestecat”. Într-un bol se pun orez, diverse legume pregătite separat, carne, uneori un ou și pasta coreeană fermentată de ardei gochujang. Varianta servită într-un vas de piatră încins se numește dolsot bibimbap; orezul de pe fundul vasului devine crocant. Bibimbapul apare printre preparatele asociate restaurantului Seoul în ghidurile gastronomice locale. Restaurant Guru

Un alt preparat de căutat este bulgogi: de regulă vită tăiată foarte subțire, marinată într-un amestec dulce-sărat pe bază de sos de soia și apoi gătită rapid.

Și nu ignorați kimchi. Varza sau alte legume fermentate cu ardei și condimente nu sunt doar o garnitură; sunt unul dintre elementele fundamentale ale mesei coreene.

India: biryani, butter chicken și palak paneer

La Mumbai Food meniul este suficient de amplu încât să poți înțelege diferența dintre curry-uri, preparate cu orez și feluri vegetariene.

Biryani nu este pur și simplu „orez cu carne”. Este un preparat construit în jurul orezului basmati și al unui amestec complex de mirodenii. Varianta cu pui de la Mumbai include, printre altele, garam masala, ghimbir, chimion, cardamom, cuișoare, anason și scorțișoară. Mumbai Food

Butter chicken este probabil una dintre cele mai accesibile intrări în bucătăria indiană pentru cine nu este obișnuit cu mâncarea foarte condimentată: carne de pui într-un sos cremos, aromat, cu unt, roșii și condimente.

Pentru vegetarieni, încercați palak paneer: brânză indiană paneer într-un sos de spanac condimentat. În meniu există și chhole, aloo gobi sau paneer tikka masala, ceea ce arată și un lucru important despre gastronomia indiană: unele dintre preparatele sale cele mai interesante nu conțin deloc carne. Mumbai Food

Turcia: lahmacun, Adana kebab și pide

La Beyti Restaurant merită să treceți dincolo de ideea generică de „kebab”.

Începeți cu lahmacun, o foaie foarte subțire de aluat acoperită cu carne tocată și legume, coaptă la temperatură mare. Este numită uneori „pizza turcească”, deși textura și felul în care se mănâncă sunt diferite. La Beyti este preparat cu carne de vită și oaie și legume. Glovo

Adana kebab este o frigăruie lungă din carne tocată, de regulă mai condimentată și mai picantă, originară din zona Adana.

Iar pide este aluatul turcesc în formă alungită, asemănătoare unei bărci, peste care pot fi puse carne, brânză, sucuk sau legume. Restaurantul are numeroase versiuni, de la pide cu vită până la variante cu sucuk și cașcaval. Glovo

Pentru desert, căutați sütlaç, budinca turcească de orez cu lapte, sau baklavaua cu lapte; ambele se află între deserturile pe care restaurantul le promovează în acest sezon. restaurants10.com

Vietnam: pho, bun cha și banh mi

La PhoBar vedeta evidentă este pho, supa vietnameză cu tăiței de orez.

Secretul nu este doar carnea, ci zeama: un fond gătit cu oase, legume și mirodenii, peste care vin tăițeii de orez, carnea și foarte multe elemente proaspete — coriandru, busuioc, ceapă, ardei iute și lime. Restaurant PhoBar

Dar aș încerca neapărat și Bun Cha Ha Noi, unul dintre preparatele emblematice ale nordului Vietnamului: carne de porc și chiftele fripte pe cărbuni, servite cu vermicelli de orez, verdețuri, murături și o zeamă aromată. Restaurant PhoBar

Al treilea reper este banh mi, sandvișul vietnamez care spune și ceva despre istoria țării: bagheta, moștenire a perioadei franceze, este umplută cu carne, pateu, legume murate, castravete, coriandru și sosuri asiatice.

Grecia: moussaka, souvlaki și saganaki

La Nikos Greek Taverna – Centrul Vechi găsești multe dintre preparatele clasice care au făcut bucătăria grecească atât de populară.

Moussaka este preparatul stratificat din vinete, carne tocată și sos cremos, copt la cuptor. Este una dintre mâncărurile care merită comandate într-o tavernă, nu doar pentru gust, ci pentru că variantele diferă mult de la o casă la alta. Restaurantul o păstrează între specialitățile sale. Wolt

Souvlaki înseamnă carne pusă pe frigărui și gătită la grătar; poate fi servită ca farfurie sau în pita, cu tzatziki, roșii, ceapă și cartofi. nikos-bucuresti.meniuonline.ro

Iar dacă vreți ceva mai puțin previzibil, căutați midii saganaki. „Saganaki” desemnează tigaia mică în care se gătește preparatul și, prin extensie, o întreagă categorie de feluri fierbinți. Varianta cu midii combină fructele de mare cu legume și feta. Wolt

Cum alegi când nu cunoști deloc bucătăria

În loc să comanzi preparatul care seamănă cel mai mult cu ceva ce mănânci deja, merită să întrebi care este felul pe care l-ar comanda un client din țara respectivă. Pentru Georgia ar putea fi khinkali, pentru Etiopia un platou cu injera și mai multe tocănițe, pentru Vietnam pho sau bun cha, iar pentru Liban o masă construită din mezze.

Poate că acesta este și farmecul restaurantelor etnice: nu mergi doar să mănânci ceva bun, ci să înțelegi, printr-o farfurie, câte ceva despre o altă cultură.