Skip to content

Romanul „Solenoid” semnat de Mircea Cartarescu este considerat una dintre cele mai bune carti ale anului 2022, conform The New Yorker

The New Yorker a prezentat de curand o lista actualizata a celor mai bune carti ale anului 2022, intocmita de editorii si criticii literari ai publicatiei, iar pe lista se afla si volumul lui Mircea Cartarescu, „Solenoid”. Volumul a aparut in limba romana in 2015, iar acum este recent aparut in SUA, la Editura Deep Vellum, traducerea fiind semnata de Sean Cotter. 

In descrierea facuta de The New Yorker, Mircea Cartarescu este considerat  unul dintre cei mai importanti scriitori de avangarda din Romania. Volumul „se prezinta ca jurnalul unui poet esuat fara nume care a devenit profesor de scoala. El relateaza amintiri din copilaria lui bolnavicioasa si din plimbarile sale prin Bucuresti („un muzeu al melancoliei si al ruinei tuturor lucrurilor”), unde, in fata unei morgi, intalneste asa-zisii protestatari anti-moarte care poarta pancarte pe care scrie „ NU pentru a fi ingropat de viu!” Titlul romanului se refera la un obiect misterios pe deasupra caruia este construita casa lui, care provoaca levitatie si rearanjeaza camerele. Ca si in opera lui Kafka, ale carui jurnale naratorul le adora, oroarea si umorul cartii se nasc din examinarea „anomaliei tragice a spiritului imbracat in carne”, noteaza criticii literari ai publicatiei.

La categoria fictiune, pe lista mai sunt si George Saunders, Orhan Pamuk, Abdulrazak Gurnah (castigatorul premiului Nobel pentru Literatura 2021), Louise Glück (castigatoarea premiului Nobel pentru Literatura 2020), printre altii, iar intreaga lista poate fi consultata aici.

In curand, se va lansa noului roman „Theodoros” semnat de Mircea Cartarescu, care va fi cea mai vasta opera a sa de pana acum, la care autorul lucreaza de 20 de ani. Cartea va fi lansata pe 21 noiembrie la Humanitas.

Despre acest nou roman, autorul a scris pe Facebook: „Theodoros” este, mutatis mutandis, modestul meu „Veac de singuratate”. Unul ” bizantin”, impregnat de cultura si imagistica rasariteana. N-am scris niciodata cu mai multa fantezie, n-am facut niciodata mai multe povesti tesute impreuna. Patru lumi diferite se rotesc in orbita lui. Sper acum sa aiba si un pic de noroc, ca sa poata atinge cat mai multi cititori cu suflul sau.”

Cartarescu a vorbit de mai multe ori de-a lungul timpului despre romanul „Theodoros” si de fiecare data a mentionat ca ar avea nevoie de o perioada considerabila de timp pentru a se documenta in privinta cadrul si contextului istoric in care si-a plasat naratiunea.

Scriitorul a primit la inceputul lunii septembrie titlul de Doctor Honoris Causa al prestigioasei Universitati Internationale Menéndez Pelayo (UIMP) din Santander.

Ceremonia onorifica pentru acordarea titlului s-a desfasurat in Sala Regala a Palacio de la Magdalena, unde au rostit discursuri laudative despre opera cartaresciana Carlos Andradas, rectorul UIMP si scriitoarea Fanny Rubio, profesor emerit al Universitatii Complutense din Madrid.

Tot recent, autorul roman a castigat premiul FIL, considerat cel mai important premiu literar al lumii hispanice. Scriitorul roman a fost ales dintre 80 de candidaturi in sapte limbi „pentru proza sa imaginativa si orbitoare”, a spus Sáez Delgado, purtator de cuvant al juriului, la conferinta de presa din orasul mexican Guadalajara.

Mircea Cartarescu este un autor extrem de apreciat de cititorii si criticii din intreaga lume, opera sa fiind tradusa aproape integral in limba spaniola. Acesta a publicat peste 25 de carti de proza, poezie, jurnalistica, eseistica si lucrari academice, precum si numeroase articole.

In prezent, Mircea Cartarescu este profesor la Universitatea Bucuresti, jurnalist, membru al PEN Romania si al Parlamentului Cultural European. Printre cele mai importante scrieri ale sale fac parte romanele „Travesti”, trilogia „Orbitor”, romanul „Solenoid”, volumele de proza scurta „Nostalgia”, „De ce iubim femeile”, „Melancolia”, volumele de poezie „Poeme de amor”, „Totul”, „Nimic”, „Levantul”.

Opera sa este tradusa in 25 de limbi, a primit majoritatea premiilor din domeniu in Romania, precum si numeroase recunoasteri internationale, precum Premiul „Thomas Mann” in Germania (2018), Premiul Formentor in Spania (2018), Premiul „Gregor von Rezzori” in Florenta (2015), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatura (2015), Premiul orasului Leipzig pentru Armonie Europeana (2015), Marele Premiu pentru Poezie in Serbia (2013), Premiul Vilenica in Slovenia (2011).

Citește în continuare