Un studiu recent al Asociatiei Americane a Psihologilor readuce in discutie efectele consumului de videoclipuri scurte asupra creierului, intr-un moment in care termenul „brain rot” a intrat deja in limbajul public. 

Conceptul de “brain rot” s-ar putea traduce in romana drept “putregai cerebral” dar se refera de fapt la “presupusa deteriorare a starii mentale sau intelectuale a unei persoane, in special vazuta ca rezultat al consumului excesiv de materiale considerate triviale sau lipsite de provocare”. Termenul a fost desemnat anul trecut „Cuvantul Anului” in Oxford Dictionary si a aparut ca o reactie la cantitatea tot mai mare de continut online considerat superficial, consumat in special pe platforme dominate de algoritmi.

Daca anterior “brain rot” desemna “presupusa deteriorare”, noul studiu confirma modul in care sunt afectate abilitatile cognitive din cauza scrolling-ului printre clipuri pe TikTok, Instagram sau Facebook.

Cercetarea, intitulata „Feeds, Feelings, and Focus”, analizeaza modul in care clipurile scurte de pe TikTok, Instagram Reels si YouTube Shorts influenteaza atentia, controlul impulsurilor si functionarea generala a unor procese cognitive de baza. 

Autorii studiului au sintetizat rezultatele a 71 de lucrari realizate pe un total de 98.299 de participanti, un volum de date rar intalnit in evaluarile dedicate mediului digital. Concluziile trase sunt clare: cu cat timpul petrecut in fata acestor formate este mai mare, cu atat performanta cognitiva scade.

Cercetatorii arata ca expunerea repetata la continut rapid si foarte stimulativ duce, in timp, la o forma de obisnuire neurologica. Aceasta obisnuire afecteaza capacitatea creierului de a tolera sarcinile care necesita concentrare prelungita, precum lectura, planificarea, invatarea profunda sau rezolvarea unor probleme complexe. 

Cu alte cuvinte, ritmul accelerat al clipurilor scurte altereaza toleranta fata de activitatile care cer efort cognitiv, nu doar preferintele legate de divertisment.

In paralel, studiul explica modul in care algoritmii acestor platforme intaresc ciclurile de consum compulsiv. 

Sistemul de recompense al creierului este stimulat cu fiecare nou clip, iar succesiunea rapida a videoclipurilor mentine activ acest mecanism. 

Pe termen lung, acest proces poate conduce la forme de izolare sociala, scaderea satisfactiei personale, deteriorarea imaginii de sine si cresterea comportamentelor de evitare.

Autorii lucrarii aduc in discutie si impactul asupra somnului. Utilizarea prelungita a platformelor cu continut scurt, in special seara, este corelata cu dificultati de adormire si cu un somn fragmentat. In plus, datele analizate indica o crestere a nivelului de anxietate si o amplificare a sentimentului de singuratate la persoanele care consuma constant aceste formate.

Studiul arata ca tinerii petrec, in medie, 6,5 ore pe zi online, iar o parte semnificativa din acest timp este directionata catre clipuri scurte. Aceasta expunere continua afecteaza atat capacitatea de concentrare sustinuta, cat si abilitatea de a filtra informatiile relevante intr-un flux dominat de stimuli vizuali si sonori.

Concluziile cercetarii schiteaza directii pentru viitoare dezbateri pentru formularea unor politici publice pentru a evita deteriorari ulterioare.

Analiza Asociatiei Americane a Psihologilor noteaza ca modul in care continutul scurt influenteaza gandirea, comportamentul si sanatatea mintala devine un domeniu de cercetare obligatoriu, in conditiile in care aceste platforme sunt prezente in rutina zilnica a miliarde de utilizatori. Descoperirile reprezinta un punct de plecare pentru studii viitoare, inclusiv in aria sanatatii cognitive si a sanatatii fizice, zone care au fost mai putin abordate pana acum.

Lucrarea recomanda ca discutiile publice despre utilizarea videoclipurilor scurte sa tina cont nu doar de riscuri, ci si de construirea unor strategii de consum echilibrat, ghidate de dovezi stiintifice, deoarece fenomenul este departe de a se reduce sau de a reveni spontan la niveluri considerate sigure.

Ultimele date din raport arata ca efectele negative se intensifica proportional cu timpul petrecut pe platformele cu astfel de continut, iar utilizatorii cei mai expusi sunt adolescentii si adultii tineri, categorie care foloseste aceste servicii cu cea mai mare frecventa.