Skip to content

The Killer cu Michael Fassbender, in regia lui David Fincher acum pe Netflix. Calatoria in mintea unui asasin e pusa intr-un film atat de destept incat o sa-i frustreze pe cei mai multi privitori

De astazi avem pe Netflix un film despre viata interioara a unui super asasin platit, interpretat de Michael Fassbender, film regizat de David Fincher care are in portofoliu si alte pelicule in care s-a ocupat de criminali faimosi: Seven, Zodiac, Panic Room, Mindhunter.

Filmul este inspirat de o banda desenata franceza lansata in 1998 pe care Fincher a descoperit-o in 2007 cand a fost tradusa in engleza. Povestea atipica pentru modul in care se fac filmele astazi a fost transformata mai degraba intr-un film arty – de festival (de altfel a si avut premiera la Festivalul de film de la Venetia) si este o privire provocatoare in mintea unui asasin sardonic, are mult umor negru si multe referiri subtile la filme de gen din anii 60-70.

Filmul e atat de inteligent si surprinzator, nu prin efecte speciale sau cascadorii cum te-ai astepta de la un film din 2023 cu un super asasin in serie, ci prin introspectia pe care o face personajul si modul ironic, dar foarte fin, in care povestea arata diferenta intre ce gandeste si ce face de fapt. Pentru spectatorii de astazi, 15  minute la inceputul filmului in care apare un singur personaj care face yoga si urmareste o cladire in care e posibil sa se afle tinta viitorului lui asasinat, avand un monolog in capul lui despre ce trebuie sa faca e o parte grea de urmarit in film.

Scenariul este semnat de colaboratorul de lunga durata al lui Fincher, scenaristul Andrew Kevin Walker cu care a  inceput sa lucreze  la SE7EN, filmul de neuitat cu criminali in serie din 1995 care a marcat debutul pe ecran al lui Walker si primul film al lui Fincher care a care a pus pe deplin in valoare talentul regizorului, care isi facuse un nume in videoclipuri muzicale.

Walker a contribuit, de asemenea, la rescrieri necreditate la alte filme ale lui Fincher, The Game (1997) si Fight Club (1999), iar cei doi vorbesc frecvent. „Andy si cu mine am vorbit de mult timp despre ideea de a intercepta ganduri”, a explicat Fincher. „Cat de onesta este relatia lor introspectie?”

„Imi place ideea de cod intre asasini”, a povestit Fincher intr-o intalnire cu presa in timpul filmarilor. „Dar, din punct de vedere al povestirii, ceea ce a facut ca sa spunem „Ar trebui sa facem asta in continuare” a fost modul in care a abordat atat de specific subiectivitatea. Esti in interiorul capul acestui tip.” Publicului i se ofera acces la gandurile cele mai intime ale unui ucigas platit, dar vede, de asemenea, modul in care viziunea sa teoretica asupra lumii contrasteaza cu realitatea. „Daca esti conectat la gandurile lor, cum se impaca ceea ce fac cu ceea ce cred?”

De la Aventurile lui Tintin la Asterix si Métal hurlant (a.k.a. Heavy Metal), cartile de benzi desenate – sau romanele grafice, asa cum sunt cunoscute operele colectionate in Franta – au aratat o varietate de subiecte si au ajuns mult mai tarziu sa fie apreciate in America cand oricum au fost transformate in filme care seamana cu jocurile pe calculator.

Diferenta dintre gandire si realitate, care este atat de mare  este ceea ce l-a interesat pe Fincher si a vrut sa abordeze totul cu mult umor sec. Ucigasul fara nume e imbracat cu un trench si o palarie amuzanta, iar filmul are trimiteri vizuale la Le Samourai, pelicula din 1967 regizata de Jean-Pierre Melville cu un scenariu de Melville si Georges Pellegrin, cu Alain Delon un asasin platit parizian, rece ca gheata.

Cinefili mai pot vedea trimiteri la Alfred Hitchcock cu tonul sau sardonic si cu prima filare, care aminteste de voyeurismul din Rear Window (1954).

Ucigasul este protagonist al povestii, dar nu este deloc eroul ei. Fassbender a povestit in interviurile de promovare a fillmului ca obiectivul lui a fost ca ucigasul sa nu fie placut de spectatori, desi si scenariul si banda desenata originala aratau ca e perceput ca simpatic. „Ar trebui sa fie terifiant cand el face lucruri”, a spus actorul irlandez. „Doar o fata fara nicio expresie care trage in tine. Fara nici o emotie implicata. Este pur si simplu gol. Este, speram, un personaj care iti creeaza discomfort, nu vreau sa fie perceput ca un personaj cool”.

Fassbender a lucrat cu regizori ca Ridley Scott, de la Steve McQueen si Terrence Malick si si-a demonstrat de multe ori calitatile exceptionale.

Pentru interpretarea unui dependent de sex in drama Shame (2011) a lui Steve McQueen, a castigat Cupa Volpi pentru cel mai bun actor si a fost nominalizat la Globul de Aur si la premiile BAFTA. Rolul sau in rolul proprietarului de sclavi Edwin Epps din 12 Years a Slave (2013) i-a adus o nominalizare la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor in rol secundar. De asemenea, a jucat in The Counselor (2013), Frank (2014), Macbeth (2015) si Steve Jobs (2015). Pentru interpretarea rolului principal in acest din urma film, a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor.

In The Killer il veti vedea dandu-le replica unor actori foarte mari care au treceri pasagere prin poveste: Arliss Howard, Charles Parnell, Kerry O’Malley, Sala Baker, Sophie Charlotte si Tilda Swinton.

Citește în continuare