„La Ville Dansée” este un proiect anual de dans contemporan in spatiul public, initiat de coregraful Benjamin Millepied prin Paris Dance Project. Acesta transforma orasul Paris si imprejurimile sale intr-o scena de dans deschisa tuturor, cu spectacole gratuite in aer liber.

Intre 5 si 8 iunie 2025, „La Ville Dansée” revine cu o editie dedicata temei hiper-modernitatii si impactului tehnologiei asupra vietii noastre. Evenimentul include un balet colectiv inspirat de filmul „Koyaanisqatsi” si muzica lui Philip Glass, creat de coregrafi precum Dimitri Chamblas, Emmanuelle Huynh, Benjamin Millepied, Jamar Roberts si Pam Tanowitz. Spectacolul va fi prezentat gratuit in sapte locatii diferite din Paris si regiunea Ile-de-France.

Pe langa reprezentatiile de dans, editia din 2025 va include si o serie de conversatii despre hiper-modernitate si tehnologie, organizate in colaborare cu politologul Asma Mhalla. Aceste discutii vor fi disponibile online incepand cu luna iunie.

In 2024, „La Ville Dansée” a explorat povesti urbane uitate sau ascunse, prin spectacole itinerante in zece locatii din Paris si imprejurimi. Coregrafi internationali au adus in prim-plan teme precum migratia, identitatea si memoria colectiva. Evenimentul a fost transmis in direct timp de 10 ore pe platforma France.tv si pe retelele sociale.

Unul dintre momentele remarcabile a fost spectacolul „Dzudza” al coregrafului mozambican Idio Chichava, prezentat pe acoperisul Filarmonicii din Paris, combinand dansul cu muzica traditionala mozambicana.

Benjamin Millepied este un coregraf si dansator francez de renume international, cunoscut atat pentru cariera sa scenica, cat si pentru proiectele sale inovatoare.

A creat  L.A. Dance Project (2012 – prezent), o companie care exploreaza noi forme de dans contemporan si colaboreaza cu artisti din diverse domenii (muzica, arte vizuale, film).

A devenit cunoscut pe scara larga ca coregraful filmului „Black Swan”, regizat de Darren Aronofsky, in care a colaborat cu Natalie Portman (care avea sa devina sotia sa, intre timp au divortat).Filmul a castigat un Oscar si a atras atentia asupra lui Millepied in afara lumii baletului.

Muzica lui Philip Glass a fost folosita frecvent in balet si dans contemporan. Stilul sau minimalist, repetitiv, dar intens emotional, este extrem de potrivit pentru miscare si coregrafie.

Probabil cea mai cunoscuta lucrare de balet pe muzica de Glass,. „Glass Pieces” – Jerome Robbins (1983), a fost creata pentru New York City Ballet, un spectacol in care au fost folosite fragmente din lucrarile lui Glass, precum „Rubric” si „Façades”. Este considerata o capodopera a baletului contemporan, cu o estetica urbana si ritm sustinut.