Ziua a doua de conferinte din cadrul International Music Summitdin Ibiza a adus in atentia participantilor niste proiecte foarte interesante si au aratat faptul ca oamenii implicate in aceasta industrie, care au ajuns departe, stiu foarte bine ce fac si muncesc foarte mult pentru a fi la intaltime tot timpul. Mai intai l-am ascultat pe Jeff Clyburn, vicepresedinte al label-ului muzical National Geographic. Nici eu nu stiam pana astazi ca NG are si un label si o intreaga ramura care se ocupa de muzica, insa am aflat despre modul in care ei incearca sa imbine muzica locala, traditionala a locurilor din toata lumea cu muzica moderna. Obiectivul declarat al acestui label este sa ajute la propagarea culturii peste tot in lume. Clyburn a spus un lucru foarte interesant, cu care eu sunt de acord, si anume ca noile modele de distributie si de marketing provin din muzica electronic, iar EDM-ul este vectorul schimbarilor de structura in sfera muzicii.

A urmat apoi o discutie foarte interesanta despre modul in care brandurile si artistii interactioneaza pentru a aduce publicului experiente de neuitat. Din panel au facut parte reprezentanti ai Coca Cola, Nokia si O2, cea mai mare companie de telecomunicatii din Mare Britanie. Cu totii au fost de acord ca s-a trecut la un alt nivel in colaborarea dintre branduri si industria muzicala. Daca la inceput totul se rezuma la sponsorizari si la plasarea logo-urilor companiilor pe toate materialele promotionale, acum se merge la un nivel mai profund, care tine de implicarea brandurilor in comunitatile relevante pentru public si a integrarea feedback-ului oferit de public.

Reprezentantul Nokia a povestit ca, pentru ei, este mai importanta implementarea tehnologiei pentru a sustine artistii, iar de multe ori nici nu mai branduiesc evenimentele cu logo-uri etc., ci folosesc doar tehnologia pentru a sustine evenimentul. Reprezentantul Coca Cola a afirmat ca exista si branduri, foarte putine, care vor doar sponsorizare si asociere cu numele brandului. Misiunea lor este insa sa gaseasca oameni creativi, care pot face lucruri interesante.

S-a discutat si despre importanta continutului si despre cum se genereaza acesta. Reprezentantele O2 au afirmat ca crearea de continut propriu inseamna continuarea experientei de la concertul live si mentinerea entuziasmului, un lucru greu de facut pentru mai mult de 3-4 zile, fiindca dupa acest interval baza de fani isi pierde interesul.

Coca Cola sustine ca a invatat foarte mult din parteneriatul cu Burn Studios, fiindca au incercat sa inteleaga cum vede comunitatea lumea muzicii si isi doresc sa consolideze aceasta comunitate si sa o creasca, atat cantitativ, cat si calitativ. Reprezentantul Nokia a adaugat ca modelele clasice de sponsorizare s-au schimbat: brandurile nu mai semneaza cecuri, dar au cateodata o echipa si de pana la 70 de oameni care lucreaza pentru un artist, oameni care sunt platiti zilnic si care reprezinta o investitie.

A urmat apoi o comparatie interesata intre modulul in care sfera sportiva asimileaza si colaboreaza cu brandurile fata de cea muzicala. Fetele de la O2 au facut o observatie pertinenta, si anume ca, in ceea ce priveste sportul, tinerii sunt obisnuiti de mici sa vada logo-urile brandurilor, insa oamenii care iubesc muzica sunt destul de reticenti la branduirea artistilor si a muzicii in general.

Panelul despre social media, in general, si Twitter, in special, a aratat faptul ca sunt din ce in ce mai multi artisti care aleg sa-si ofere muzica gratis pe net, fiindca fanii gasesc o modalitate de a-i rasplati, fie prin cumpararea de bilete la concerte, fie prin cumpararea de tricouri si alte material. Un vorbitor din acest panel a povestit despre colaborarea cu Linkin Park, care, in schimbul download-arii aplicatiei si inscrierii la stirile cu trupa, oferea o piesa gratuita. Toti au fost de parere ca brandurile, inclusiv artistii, trebuie sa aiba un scop si o viziune in social media, un tip de comportament si un set de principia pe care sa le urmeze si sa le respecte.

Desigur, e nevoie de o adaptare continua la schimbare, de deschidere si de implicarea publicului si de a-l face pe acesta sa se simta parte din ceva mai mare decat el.

In ceea ce priveste regulile de buna purtare pe Twitter, Dubfire a venit cu una simpatica: “nu bea si tweet-ui” (“Don’t drink and tweet”), fiindca i s-a intamplat sa spuna lucruri urate despre un alt DJ (ca “s-a vandut” fiinca punea muzica prea comerciala intr-un set) cand era nu tocmai treaz, lucru pe care l-a regretat a doua zi.

Cateva lucruri de retinut pentru artistii aflati la inceput, care abia acum incep sa foloseasca diferitele canale de social media pentru a se promova, sunt: – nu scrie prea des pe Twitter – nu-ti fie teama sa ceri sustinere si ajutor faniloe pe Twitter sau pe Facebook (retweet sau like/share) – nu uita sa fii autentic si sa te comporti natural – nu gandi prea mult strategia de social media, fiindca isi va pierde din naturalete – foloseste MGMT sau “echipa” atunci cand artistul nu are timp sau posibilitatea de a posta – nu-ti posta automat update-urile de pe Twitter pe Facebook; ocupa-te de fiecare retea sociala in mod individual.

E clar ca tuturor ne place sa vedem ce fel de viata duc artistii nostril preferati, sa vedem pe unde sunt, sa le citim impresiile despre tara si publicul nostru cand au concert la noi sau sa citim conversatii intre artisti. Social media a ajutat la estomparea prapastiei dintre un artist si publicul sau, iar acest lucru este unul foarte important.

Tu urmaresti artistii pe Twitter sau pe Facebook? Daca da, ce ti se pare cel mai interesant la acest lucru?

 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

•