Potrivit studiilor, oamenii din intreaga lume se confrunta cu probleme legate de calitatea si durata somnului, dar si de aparitia viselor mai intense decât cele obisnuite, ciudate sau inspaimântatoare, numite chiar „vise pandemice”, mai ales in ultimii ani.

Desi rezultatele cercetarilor stiintifice privind visele sunt inca oarecum evazive, unii experti teoretizeaza ca visele sunt rezultatul inregistrarii de catre creierul nostru a amintirilor si informatiilor de peste zi.

Si ca aducem tot ce ascultam, vedem si gândim peste zi in somnul nostru astfel incât memoria sa poata fi consolidata. De aceea, câteodata, aceste gânduri pot aparea in visele noastre, iar verificarea stirilor inainte de culcare, ne poate determina chiar sa setam aparitia unui vis pandemic. Potrivit cercetarilor efectuate in urma atacurilor din 11 septembrie, expunerea la stiri nelinistitoare se poate strecura in somn si ne poate afecta visele. Alte cercetari au sugerat, de asemenea, ca experientele negative din viata noastra de zi cu zi ne-ar putea determina sa avem mai multe vise negative – sau sa fim mai predispusi la interpretarea lor negativa.

In doua studii recente, unul realizat de Universitatea din Basel, Elvetia, si celalalt de Universitatea din Boulder, Statele Unite, cercetatorii au descoperit ca un somn mai lung, nu este obligatoriu si mai odihnitor. Ambele studii par sa indice ca numarul de ore considerabil mai mare petrecut acasa, a condus la cresterea numarului de ore de somn, insa calitatea acestuia a scazut. Un alt efect pare a fi ca diferenta de somn in zilele de munca / scoala, fata de zilele libere, a scazut – ceea ce inseamna ca oamenii se trezesc si merg la culcare cam la aceleasi ore in toate zilele. Fenomenul este cunoscut sub numele de „social jet lag”, si descrie obiceiul bine cunoscut de a recupera somnul intr-una din zilele libere. In mod obisnuit, ne-am astepta ca o descrestere a acestui efect sa fie asociata cu imbunatatirea calitatii somnului, dar se pare ca participantii la studii au raportat scaderea acesteia.

In timpul somnului, organismul are timp sa se refaca, sa reconstruiasca si sa proceseze, iar lipsa unui somn odinitor are impact nu doar asupra sistemului imunitar, ci si a rezistentei emotionale.

Lipsa sau calitatea scazuta a somnului poate avea un impact negativ asupra sanatatii, in special pentru persoanele care sufera deja de un sistem imunitar slabit sau de o tulburare cronica a somnului. Majoritatea oamenilor simt efectele unui somn odihnitor asupra capacitatii organismului de a lupta cu boala, iar cercetarile arata ca lipsa somnului sau calitatea scazuta a acestuia, nu doar predispun la imbolnavire provocata de expunerea la virusi, ci cresc si durata refacerii dupa boala. Desi, nu este o regula ca rezervele de somn impiedica  imbolnavirea, un somn de calitate asigura organismului armura de protectie impotriva bolilor si il pregateste pentru confruntare.

Prioritizarea somnului este esentiala, iar cele 6-7 ore de odihna pot face diferenta in luptele duse de sistemul nostru imunitar.

11 obiceiuri pentru un somn profund si odihnitor

Expunerea la lumina naturala la prima ora a diminetii

Ajuta la reducerea cantitatii de melatonina produsa de creier, ceea ce inseamna ca ne simtim mai putin somnorosi pe parcursul zilei. Seara se recomanda expunerea redusa la lumina artificiala, pentru somn odinitor.

Fara ecrane digitale

Cu o ora sau doua inainte de culcare, acest timp ofera mintii timpul necesar relaxarii inainte de somn.

Cât mai putine stiri

Putem ramâne informati si urmarind stirile doar dimineata sau cel mult dupa-amiaza, in niciun caz cu câteva ore inainte de culcare.

Rutina de somn

Aceeasi ora de culcare, aceeasi ora de trezire si acelasi numar de ore de somn in fiecare noapte asigura un somn odihnitor. Pentru majoritatea noastra, sapte sau opt ore de somn sunt suficiente.

Sport

Reduce stresul si ne ajuta sa dormim mai bine. Insa, se recomanda ca exercitiile fizice sa fie facute maxim cu patru ore inainte de ora de culcare.

Cantitate redusa de cofeina

Cofeina ramâne in organism in jur de cinci, sase ore, de aceea este indicata evitarea ei in orele târzii ale dupa-amiezii. Chiar daca putem adormi, cofeina poate provoca treziri frecvente pe parcursul noptii.

Evitarea alcoolului inainte de culcare

Precum cofeina, alcoolul poate interfera cu somnul odihnitor si profund.

Mediu favorabil in dormitor

Cât mai intuneric si temperatura scazuta in camera ne ajuta sa avem un somn bun.

Practicarea meditatiei

Ajuta la schimbarea perspectivei din care privim si gândim orice situatie, si induce raspunsul la relaxare. Se recomanda in jur de 10-15 minute de meditatie pe zi, in mod regulat, si inainte de culcare, sau noaptea, in caz de trezire.

Practicarea atentiei (mindfulness)

Observarea, fara judecata, a ceea ce simtim, fie ca este frica, anxietate sau furie, si folosirea tehnicilor de respiratie pentru a transforma si elibera emotiile negative, si a redirectiona atentia catre motivele pentru care suntem recunoscatori.

Dieta bogata in vitamine si minerale

Includerea in dieta zilnica a alimentelor bogate in vitamine si minerale, spanac, iaurt, usturoi, broccoli, migdale, ghimbir etc.,  ajuta la construirea unui sistem imunitar puternic.