In ultimele decenii, consumul de proteine a crescut semnificativ la nivel global. Oamenii din tarile dezvoltate — si tot mai des si din cele in curs de dezvoltare — mananca mai multe alimente bogate in proteine decat generatiile anterioare.

Pe de o parte suntem tot mai inactivi , cu multe ore de stat la birou, iar masa musculara e foarte mica, pe de alta parte, avem in jurul nostru multe imagini cu trupuri bine antrenate, cu muschii bine conturati , iar informatiile promovate spun ca proteina ajuta la formarea masei musculare…  In fapt, nu avem nevoie de mai multe proteine decat acum 20 de ani.

In primul rand, exista o perceptie tot mai puternica potrivit careia proteina este sinonima cu sanatatea, energia si forta. Industria fitnessului si cea alimentara promoveaza agresiv ideea ca „ai nevoie de mai multe proteine” pentru a fi in forma, a slabi sau a te mentine tanar. Reviste stiintifice precum Nutrients si Frontiers in Nutrition arata ca marketingul produselor proteice a influentat semnificativ comportamentul alimentar, determinand oamenii sa consume mai mult decat necesarul real.

La aceasta perceptie se adauga schimbarea tiparelor alimentare. Cresterea nivelului de trai a dus la o disponibilitate mai mare de carne, lactate, oua, dar si de alternative vegetale procesate — de la batoane proteice la produse din mazare si soia. Potrivit datelor FAO, consumul mediu de proteine la nivel global a crescut cu peste 25% din 1961 pana in 2020.

Un alt factor important este imbatranirea populatiei. Pe masura ce creste speranta de viata, apare preocuparea pentru prevenirea sarcopeniei — pierderea masei musculare odata cu varsta.

Medicii recomanda azi un aport mai mare de proteine pentru persoanele peste 50 de ani, de aproximativ 1–1.2 g/kg corp/zi, fata de vechea recomandare de 0.8 g/kg. Acest sfat medical bine-intentionat a fost insa preluat si amplificat de industria alimentara, devenind o moda generalizata.

Nu trebuie ignorat nici rolul economic si cultural al proteinelor. In multe societati, un consum ridicat de carne sau de produse „high-protein” a devenit un simbol al prosperitatii si performantei. Companiile alimentare au profitat de aceasta asociere, lansand mii de produse cu etichete care promit „energie” si „masa musculara”. In 2024, piata globala a produselor proteice a depasit 70 de miliarde de dolari, potrivit unui raport Market Research Future.

Totusi, pentru majoritatea adultilor, nevoia reala de proteine nu a crescut. Studiile arata ca un aport peste nivelul recomandat nu aduce beneficii suplimentare, iar excesul poate inlocui nutrienti esentiali precum fibrele si carbohidratii complecsi. In lipsa unei activitati fizice intense sau a unor conditii medicale speciale, organismul nu transforma proteina suplimentara in masa musculara — ci, de multe ori, o elimina sau o converteste in energie.

In concluzie, cresterea consumului de proteine reflecta mai mult o schimbare culturala decat o nevoie biologica. Dorinta de performanta, teama de imbatranire si marketingul agresiv au creat o adevarata „epoca a proteinelor”. Iar provocarea prezentului este sa gasim un echilibru intre aportul optim pentru sanatate si tentatia de a consuma „din abundenta” un nutrient deja suficient prezent in dieta noastra.