Un studiu realizat pe 80.000 de persoane confirma ca sportul poate fi la fel de eficient ca terapia in tratarea anxietatii si a formelor usoare de depresie.
Un studiu recent, care a analizat datele colectate din 63 de cercetari publicate anterior, a scos la iveala faptul ca exercitiile aerobice precum alergarea, inotul sau dansul au un potential terapeutic atat de mare incat pot fi considerate un tratament de prima linie pentru formele usoare de depresie si anxietate.
Cercetatorii au examinat parcursul a aproape 80.000 de voluntari, cu varste cuprinse intre 10 si 90 de ani, incercand sa identifice masura in care miscarea fizica poate influenta sanatatea mintala la diferite etape ale vietii.
Concluziile analizei, publicate in British Journal of Sports Medicine, indica faptul ca imbunatatirile cele mai vizibile au aparut in randul tinerilor adulti si al proaspetelor mame, doua grupuri demografice considerate de specialisti ca fiind extrem de vulnerabile in fata tulburarilor emotionale.
Neil Munro, psiholog in cadrul Universitatii James Cook din Queensland, Australia, sustine ca exercitiile fizice pot genera un efect similar, si uneori chiar mai puternic, decat tratamentele traditionale.
Dr. Munro explica faptul ca simpla punere in miscare a corpului, sub orice forma care se dovedeste a fi pe placul fiecaruia, devine un instrument esential in atenuarea simptomelor de depresie si anxietate.
Studiul a acoperit o gama extrem de variata de activitati, de la antrenamentele cu greutati si exercitiile aerobice clasice, pana la discipline care pun accent pe conexiunea minte-corp, cum sunt yoga sau tai chi, insa rezultatele au aratat ca nu toate tipurile de efort functioneaza la fel pentru fiecare afectiune in parte.
In ceea ce priveste tratarea depresiei, datele arata ca exercitiile aerobice care cresc ritmul cardiac, precum alergarea, mersul pe jos in pas vioi sau ciclismul, au avut cel mai mare impact pozitiv. Specialistii au observat ca intensitatea moderata este cea care ofera rezultatele cele mai solide; aceasta presupune un efort suficient de sustinut incat sa accelereze respiratia, dar sa permita totusi persoanei sa vorbeasca in propozitii scurte.
Este o forma de miscare care stimuleaza o serie de schimbari fiziologice profunde, legate de eliberarea de endorfine si de transformari neurochimice care imbunatatesc starea de spirit.
Un aspect surprinzator dezvaluit de analiza este ca frecventa antrenamentelor nu trebuie sa fie una epuizanta: persoanele care s-au antrenat doar o data sau de doua ori pe saptamana au inregistrat beneficii aproape identice cu cele care au mers la sala de trei ori pe saptamana.
Durata programului este insa un factor determinant pentru cei care se lupta cu depresia. Desi s-au observat imbunatatiri chiar si dupa opt saptamani de activitate, impactul cel mai profund si mai durabil a fost raportat in cadrul programelor care s-au intins pe mai mult de 24 de saptamani. Astfel, se subliniaza ideea ca, in cazul depresiei, constanta pe termen lung este mult mai valoroasa decat intensitatea extrema pe perioade scurte.
In schimb, antrenamentele de rezistenta si sedintele de yoga, desi utile, au demonstrat o eficienta ceva mai scazuta in comparatie cu beneficiile aduse de efortul aerobic sustinut.
Anxietatea necesita o abordare mai blanda pentru a linisti sistemul nervos.
Daca in cazul depresiei, cheia sta in efortul moderat, in ceea ce priveste anxietatea, studiul arata ca intensitatea scazuta este mult mai eficienta. Activitatile care ridica doar putin pulsul si care se simt usoare si sustenabile pe termen lung au reusit sa reduca simptomele de anxietate mult mai bine decat antrenamentele viguroase.
Descoperirea sugereaza ca, pentru a calma un sistem nervos supraactivat si anxios, miscarea blanda este de preferat in locul epuizarii fizice care ar putea pune o presiune suplimentara pe organism. Mai mult, intervalul de timp necesar pentru a vedea rezultate in cazul anxietatii este semnificativ mai scurt, simptomele imbunatatindu-se vizibil in cadrul unor programe de antrenament care dureaza pana la opt saptamani.
Totodata, s-a observat ca frecventa optima pentru combaterea anxietatii este limitata la una sau doua sesiuni saptamanale. Deci excesul de exercitiu fizic ar putea sa nu aduca beneficii suplimentare in acest caz specific, ba chiar ar putea deveni o sursa de stres in plus.
Cercetatorii au pus mare pret si pe contextul in care se desfasoara miscarea, observand ca beneficiile sunt amplificate atunci cand oamenii aleg sa se antreneze in grup sau sub supraveghere. Socializarea pare sa joace un rol crucial in efectul antidepresiv al sportului, oferind un sentiment de apartenenta si sprijin care contribuie la bunastarea psihica atat la nivel biologic, cat si social.
Bineinteles, specialistii avertizeaza ca sportul nu trebuie sa inlocuiasca terapiile conventionale.
In ciuda rezultatelor promitatoare, comunitatea medicala ramane precauta si subliniaza ca sportul ar trebui privit ca un adjuvant, si nu ca un inlocuitor pentru medicatie sau psihoterapie, mai ales in cazurile severe. Orice astfel de decizie ar trebui luata impreuna cu propriul doctor sau ingrijitor.
In contextul global actual, un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica peste 280 de milioane de oameni care sufera de depresie si 301 milioane se confrunta cu tulburari de anxietate.
In tari precum Marea Britanie, incidenta acestor probleme a crescut alarmant in randul tinerilor de 16-24 de ani in ultimul deceniu, iar aproximativ 15-20% dintre proaspetele mame sunt afectate de aceste tulburari in primul an dupa nasterea copilului.
