Alaturi de nutritie si activitate fizica, somnul este unul dintre pilonii fundamentali ai sanatatii – asa sustine un consens tot mai larg in randul cercetatorilor. Cu toate acestea, circa 37% dintre adultii americani nu dorm cele 7-9 ore recomandate pe noapte. 

Cand omul nu doarme suficient, sufera aproape toate sistemele organismului – inima, hormonii, metabolismul, imunitatea – dar cel mai direct afectat este creierul, mai ales in ce priveste capacitatea de a invata si de a retine informatii. 

Un rol central il joaca hipocampul, o structura cerebrala ai carei neuroni sunt raspunzatori de memoria sociala, adica de capacitatea de a recunoaste si tine minte persoanele cu care am interactionat.

Un studiu publicat recent in revista Neuropsychopharmacology a cercetat tocmai aceasta legatura – dintre noptile nedormite, memorie si cafeina. 

Studiul a fost realizat pe soareci, o parte dintre animale au primit cafeina in apa de baut timp de o saptamana. Apoi, unii dintre soareci au fost tinuti treji cinci ore la rand prin stimulare usoara a mediului, dupa care cercetatorii au testat memoria sociala a fiecaruia, reintroducandu-l fie la un soarece familiar, fie la unul necunoscut. Au masurat totodata activitatea sinaptica din hipocamp si nivelurile unor proteine legate de invatare si memorie, printre care receptorii de adenozina A1. Adenozina este un compus care se strange in creier pe parcursul zilei si aduce somnolenta; legandu-se de receptorii A1, incetineste activitatea neuronala. Cafeina blocheaza tocmai acest mecanism, impiedicand adenozina sa se fixeze pe receptori.

Soarecii care nu dormisera aveau o activitate redusa in hipocamp si niveluri crescute de receptori A1, asociate cu letargie si neuroni mai putin activi. La cei care primisera cafeina, aceste efecte s-au atenuat considerabil: atat functia cerebrala, cat si memoria sociala s-au imbunatatit chiar si dupa noptile fara somn. 

Studiul a fost facut pe animale, iar dozele si masuratorile nu se pot transpune direct la oameni, insa rezultatele merg in aceeasi directie cu unele cercetari umane: s-a constatat ca o cana de cafea dimineata imbunatatea performanta la sarcini de memorie legate de atentie si procesarea informatiilor. In plus, s-a gasit o legatura intre consumul obisnuit de cafeina si o functie cognitiva mai buna, inclusiv la capitolele memorie si gandire executiva.

Si cafeaua decofeinizata reduce stresul, arata un studiu publicat in Nature Communications.

Intr-un studiu separat, aparut in Nature Communications, cercetatorii s-au uitat la efectele cafelei – cu sau fara cafeina – asupra microbiomului intestinal si, prin aceasta, asupra dispozitiei si stresului. 

Au fost comparati 31 de consumatori de cafea cu 31 de persoane care nu o beau, prin teste psihologice, jurnale alimentare si analize biologice. Cei care beau cafea, indiferent de tip, au raportat mai putin stres, depresie si impulsivitate. De asemenea, anumite bacterii benefice, inclusiv cele care lupta impotriva infectiilor gastrice, erau mai prezente in intestinul consumatorilor de cafea. Cafeaua cu cafeina a fost asociata specific cu anxietate mai scazuta, atentie mai buna si un risc mai mic de inflamatie.

„Cafeaua e mai mult decat cafeina – este un factor dietetic complex care interactioneaza cu microbii intestinali, cu metabolismul si chiar cu starea noastra emotionala”, a spus John Cryan, unul dintre autorii studiului. 

„Rezultatele noastre arata ca, fie cu cafeina, fie fara, cafeaua poate influenta sanatatea in moduri distincte, dar care se completeaza reciproc.” Cryan a mai adaugat ca raspunsurile microbiomului si ale sistemului nervos la cafea deschid perspective noi pentru folosirea acesteia ca interventie dietetica. Studiul ramane insa unul mic, iar autorii recunosc ca literatura stiintifica pe aceasta tema are numeroase contradictii.

Doua-trei cesti pe zi reprezinta pragul la care riscul tulburarilor de dispozitie scade cel mai mult.

O cercetare aparuta in Journal of Affective Disorders a urmarit 461.586 de oameni timp de 13,4 ani in medie si a descoperit o curba in forma de J intre consumul de cafea si riscul de tulburari de dispozitie si de stres. Pe parcursul monitorizarii, 18.220 de participanti au dezvoltat tulburari de dispozitie, iar alti 18.547 au primit un diagnostic de tulburare de stres. 

Riscul cel mai scazut s-a inregistrat la cei care beau doua-trei cesti pe zi, indiferent daca preferau cafeaua macinata, instant sau decofeinizata. Dincolo de trei cesti, efectul protector disparea, iar la cinci sau mai multe riscul incepea sa urce din nou.

Xiang Gao, profesor la Institutul de Nutritie al Universitatii Fudan din Shanghai si coautor al studiului, a observat ca legatura dintre cafea si sanatatea mintala era mai puternica la barbati decat la femei, lucru explicat probabil prin faptul ca femeile metabolizeaza cafeina mai lent si ajung la concentratii sanguine mai mari dupa acelasi consum. Cat despre mecanisme, cafeina influenteaza neurotransmitatori ca dopamina si serotonina, care regleaza dispozitia si raspunsul la stres. In plus, cafeaua contine acid clorogenic, cu proprietati antiinflamatorii, care reduce stresul oxidativ – legat in mod repetat, in literatura de specialitate, de tulburarile psihiatrice.

Una dintre caile prin care cafeaua poate imbunatati dispozitia este tocmai faptul ca omul se simte mai putin obosit – ceea ce il face mai dispus sa faca miscare sau sa iasa in lume, activitati care scad la randul lor riscul tulburarilor de dispozitie. Se observa si ca ritualul in sine al cafelei, legat adesea de conversatii si momente de relaxare, poate reduce stresul independent de orice efect fiziologic. 

Bineinteles, cercetatorii subliniaza faptul ca oricat de incurajatoare ar fi aceste date, cafeaua nu tine locul somnului odihnitor si nici al celorlalte obiceiuri care tin sanatatea la locul ei.