Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti deschide publicului, pentru prima data in cei 162 de ani de la infiintare, Pinacoteca institutiei si noua Biblioteca, in cadrul unui program inaugural intitulat „Noua”, desfasurat intre 29 iunie si 1 iulie 2026. 

Evenimentul vine in contextul unui proiect mai amplu de extindere si remodelare a sediului universitatii, finalizat in prima sa faza, si reuneste lucrari de patrimoniu, documente istorice, piese asociate lui Constantin Brancusi si peste 60.000 de volume dedicate artei si culturii vizuale.

Expozitia permanenta a Pinacotecii cuprinde lucrari de pictura si sculptura, gravuri istorice.

Alaturi de acestea veti vedea desene academiste din secolul al XIX-lea, piese de sculptura din Colectia Kalinderu, portretele lui Theodor Aman si Gheorghe Tattarescu, tabloul clasei de studiu a lui Stefan Luchian, presa originala de gravura a lui Theodor Aman si lucrari ale unor personalitati importante ale artei romanesti. 

Printre reperele documentare se afla foile matricole ale lui Constantin Brancusi, Stefan Luchian, Victor Brauner si Sofian Boghiu.

Pe 1 iulie, intre 19:00 si 21:30, spatiile vor fi deschise publicului larg in cadrul „Open Spaces”, cu tururi ghidate si experiente curatoriate in Pinacoteca si noua Biblioteca.

Un element central al colectiei Pinacotecii este „Ecorseul”, piesa din creatia de inceput a lui Constantin Brancusi, realizata in timpul studentiei la Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti. 

Brancusi a urmat mai intai Scoala de Arte si Meserii din Craiova, intre 1894 si 1898, dupa care s-a inscris la Bucuresti, unde a parcurs intregul ciclu scolar. Curriculum-ul era unul dens: pictura, sculptura, arhitectura, estetica, istoria artei, perspectiva si anatomie. 

Mai multe burse acordate de sustinatori lui de la Craiova, la care se adaugau cateva venituri obtinute din mici servicii, l-au ajutat sa se intretina in timpul studiilor. Astfel a beneficiat de un invatamant academic predat de profesori formati in scolile de arte germane si a sculptat studii dupa natura – Studii de caracter si Cap de expresie –, dar si dupa sculptura antica.

Chiar din primii ani de studii, Brancusi a obtinut recunoasteri: ghipsul Vitellius, cu data 1898 inscrisa pe plinta, i-a adus medalia de bronz pentru „antic bust sculptura” la 22 decembrie; Capul lui Laocoon din 1900 a fost recompensat tot cu medalie de bronz; un Studiu din 1901 i-a adus medalia de argint. 

In 1901, a urmat cursurile de anatomie sub supravegherea doctorului Dimitrie Gerota, iar intre 1900 si 1902, in colaborare cu acesta, a realizat „Ecorseul” – un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc executat dupa statuia antica care il infatisa pe Antinous. Lucrarea i-a adus o medalie de bronz si a putut fi vazuta de publicul bucurestean la o expozitie de grup la Ateneul Roman in 1903, la doar cateva luni dupa ce Brancusi isi obtinuse diploma de sfarsit de studii.

Precizia detaliilor „Ecorseului” a facut ca lucrarea sa fie folosita ulterior ca model in scolile romanesti de medicina, dupa ce s-au realizat mai multe copii.

In eseul sau autobiografic, Brancusi insusi o mentiona printre reperele perioadei bucurestene: „El a obtinut diploma la Scoala de Belle-Arte din Bucuresti unde a lasat renumitul Ecorseu care era folosit ca model.” In 1933, Marcel Duchamp a inclus fotografia lucrarii in expozitia pe care a organizat-o la Galeria Brummer din New York. 

Din perioada studentiei bucurestene se pastreaza ca documente si certificate, procuri, diploma de absolvire din 24 septembrie 1902, cereri de ajutor material si fotografii ale lucrarilor executate la cursuri. Numele lui Ion Georgescu-Gorjan, gazda lui Brancusi in perioada serviciului militar la Craiova in 1902 si prieten al sau inca dinainte de a intra ca intern la Scoala de Meserii, figureaza pe procuri pentru ridicat burse si in corespondenta pastrata de artist.

Brancusi a plecat spre Paris dupa prima comanda publica din Bucuresti.

Dupa obtinerea diplomei de absolvire si dupa efectuarea serviciului militar, Brancusi a ramas la Bucuresti si a continuat sa sculpteze intr-un atelier pus la dispozitie de profesorii sai. A facut demersuri sa obtina o bursa pentru Roma, oras-simbol pentru romani prin nostalgia originilor latine si prin bogatia statuilor antice, insa fara succes. In 1903, a primit prima comanda a unui monument public – Bustul generalului medic Carol Davila, instalat la Spitalul Militar din Bucuresti, singurul monument public al sau ramas in capitala. In 1904 s-a hotarat totusi sa incerce aventura pariziana, plecand partial pe jos, cu opriri la Budapesta si Viena – calatorie care a contribuit la formarea legendei pe care avea sa o alimenteze toata viata. Povestea calatoriei o puteti parcurge mai jos.

Acest articol e sustinut de CEC Bank

Anul Brancusi. Legenda drumului lui Brancusi din Bucuresti spre Paris. Cum isi pregatea artistul propria biografie.