Christopher Nolan intra pe teritoriul mitologiei cu „The Odyssey”, adaptarea epopeii lui Homer, film anuntat pentru lansare pe 17 iulie 2026 si filmat integral cu camere IMAX. Este primul sau lungmetraj dupa „Oppenheimer” si, din informatiile oficiale, proiectul promite sa transforme calatoria lui Ulise intr-un spectacol cinematografic amplu, cu zei, monstri, razboi, dor de casa si multe dileme morale. Site-ul oficial al filmului confirma lansarea pe 17 iulie si faptul ca productia a fost gandita pentru experienta IMAX.

Distributia este una dintre cele mai spectaculoase ale anului: Matt Damon il joaca pe Odysseus/Ulise, Tom Holland este Telemachus, fiul care isi cauta tatal, Anne Hathaway o interpreteaza pe Penelopa, Robert Pattinson este Antinous, unul dintre petitori, Zendaya este Athena, iar Charlize Theron apare in rolul nimfei Calypso. Lupita Nyong’o are un dublu rol, Helen of Troy si Clytemnestra, ceea ce muta atentia si spre povestea femeilor din jurul razboiului troian.

Pentru a intra mai bine in lumea filmului, iata cinci carti care pot functiona ca un ghid de lectura inainte de cinema.

1. „Odiseea” – Homer

„Odiseea”, cartea care sta si la baza filmului,  nu este doar povestea unui barbat care vrea sa ajunga acasa dupa razboiul troian  ci si o istorie legendara despre inteligenta, supravietuire, nostalgie, tentatie, minciuna, identitate si felul in care un om se schimba dupa ani de violenta si ratacire. Ulise nu este un erou simplu, luminos, de manual. Este viclean, seducator, uneori crud, alteori vulnerabil, de aceea e un personaj perfect pentru Nolan, un regizor atras de eroi complicati, de timp, memorie, vinovatie si obsesia intoarcerii.

Pentru cei care citesc in engleza, traducerea lui Emily Wilson este foarte recomandata, pentru ca are un ritm modern si limpede. In romana, merita citita orice editie accesibila, cu rabdare, eventual pe episoade: Ciclopul, Circe, Sirenele, Calypso, coborarea in lumea mortilor si intoarcerea la Ithaca.

2. „Iliada” – Homer

Ca sa intelegi „Odiseea”, e important sa stii ce s-a intamplat inainte. „Iliada” este cartea razboiului troian, a furiei lui Ahile, a onoarei, a orgoliilor masculine si a unei lumi in care gloria valoreaza mai mult decat viata. Chiar daca „Odiseea” incepe dupa razboi, trauma razboiului este peste tot in poveste. Ulise nu se intoarce doar dintr-o calatorie pe mare, ci dintr-o experienta care l-a rupt de familie, de casa si de propria identitate.

Pentru filmul lui Nolan, „Iliada” poate fi cheia emotionala: personajele nu pornesc de la zero, ci vin dintr-un dezastru istoric si personal. Menelaus, Agamemnon, Elena, Clytemnestra, toti poarta in ei ecoul Troiei. Daca „Odiseea” este despre intoarcere, „Iliada” este despre rana din care se intoarce eroul.

3. „The World of Odysseus” – M. I. Finley

Aceasta carte este ideala pentru cei care vor sa inteleaga lumea sociala din spatele mitului. M. I. Finley explica universul lui Odysseus: ce inseamna onoarea, ospitalitatea, familia, gospodaria, autoritatea, razbunarea si statutul intr-o lume arhaica. De ce este atat de grav ca petitorii Penelopei au invadat casa lui Ulise? De ce ospitalitatea este aproape sacra? De ce intoarcerea acasa nu este doar o revedere emotionanta, ci si o recuperare politica a puterii?

Cartea ajuta foarte mult pentru ca Nolan, cel mai probabil, nu va trata „Odiseea” doar ca aventura cu monstri, ci ca poveste despre ordine, haos si revenirea unui conducator intr-un regat care nu-l mai asteapta neaparat cu bratele deschise.

4. „Penelopiada” – Margaret Atwood

Daca „Odiseea” este povestita traditional din perspectiva lui Ulise, Margaret Atwood muta reflectorul pe Penelopa si pe femeile ramase acasa. „Penelopiada” este o rescriere inteligenta, ironica si tulburatoare a mitului, in care sotia fidela nu mai este doar simbolul rabdarii, ci o femeie cu luciditate, furie, umor si propriile secrete.

Cartea devine cu atat mai interesanta inaintea filmului pentru ca Anne Hathaway o joaca pe Penelopa, iar informatiile aparute despre film sugereaza ca personajul nu va fi tratat doar ca sotie care asteapta, ci ca un egal al lui Odysseus. Pentru un spectator modern, „Penelopiada” este lectura perfecta ca sa inteleaga cat de multe povesti au fost ascunse in spatele marilor epopei masculine.

5. „Circe” – Madeline Miller

Romanul lui Madeline Miller este una dintre cele mai populare reinterpretari contemporane ale mitologiei grecesti. „Circe” ia un personaj care, in „Odiseea”, apare mai degraba ca episod spectaculos — vrajitoarea care ii transforma pe oamenii lui Ulise in porci — si ii ofera o viata intreaga, cu singuratate, putere, dorinta, marginalizare si vulnerabilitate.

Cartea este utila pentru ca ne invata sa privim mitul nu doar din perspectiva eroului care traverseaza lumea, ci si din perspectiva celor pe care eroul ii intalneste, foloseste, iubeste sau abandoneaza. Intr-un film cu zei, nimfe, regine si femei prinse in urmarile razboiului, „Circe” poate fi lectura care deschide cel mai bine zona emotionala a povestii.

„Odiseea” nu este doar o aventura antica, ci una dintre cele mai vechi povesti despre ce inseamna sa te intorci acasa si sa descoperi ca nici tu, nici casa, nu mai sunteti la fel. Tocmai de aceea mitul continua sa fie reinterpretat: fiecare epoca isi gaseste propriul Ulise, propria Penelopa, propria Athena, propriile sirene.

Iar la Nolan, aceasta poveste are toate ingredientele care l-au interesat mereu: timpul care deformeaza oamenii, memoria ca labirint, identitatea ca masca, drumul catre casa ca proba morala. Cele cinci carti de mai sus nu trebuie citite ca teme obligatorii inainte de film, ci ca niste usi. Dupa ce le deschizi, „Odiseea” nu mai e doar un film cu eroi si monstri, ci o poveste despre supravietuire, iubire, putere si pretul intoarcerii.