Un studiu publicat in Journal of Epidemiology and Community Health arata ca vizitele regulate la muzeu, la teatru sau la cinema par sa tina in loc ceasul biologic al organismului.

Cercetatorii au constatat ca adultii in varsta din Anglia care merg des la evenimente culturale au o varsta fiziologica mai mica decat cei care ies rareori de acasa, iar diferenta se mentine chiar si dupa ce specialistii au scos din calcul veniturile, starea de sanatate si obiceiurile de viata ale participantilor. 

Alte cercetari citate de autori arata ca efectul angajamentului cultural asupra imbatranirii poate fi comparabil cu cel al miscarii fizice practicate constant.

Varsta, de regula, e privita ca o singura cifra, dar oamenii de stiinta au descoperit de multa vreme ca doi oameni nascuti in acelasi an pot imbatrani in ritmuri complet diferite. Varsta fiziologica, numita si varsta biologica, arata cat de uzate sunt sistemele corpului, pornind de la indicatori precum tensiunea arteriala, capacitatea pulmonara, forta de prindere a mainii sau compozitia chimica a sangelui. 

Cand varsta fiziologica depaseste varsta reala a unei persoane, asta inseamna un declin corporal mai rapid si un risc mai mare de boli grave sau de deces. Potrivit studiului, chiar si un lucru banal, precum o iesire la film, ar putea contribui la tinerea acestei cifre sub control.

Pentru acest studiu, cercetatorii au folosit datele din English Longitudinal Study of Ageing, un studiu national de amploare care urmareste de ani buni starea de sanatate a adultilor in varsta din Anglia. Echipa a aplicat o metoda statistica prin care a inlaturat din calcul influenta trasaturilor personale care nu se schimba in timp, cum ar fi zestrea genetica sau tipul de personalitate — factori care ar fi putut explica, altfel, legatura dintre obiceiurile culturale si sanatate. 

Urmarind cum s-au schimbat in timp aceiasi participanti, cercetatorii au putut sustine mai temeinic ca angajamentul cultural in sine e legat de o imbatranire mai lenta, si nu doar faptul ca oamenii deja sanatosi ies mai mult din casa.

La studiu au luat parte 1.899 de persoane, dintre care aproximativ 47% barbati, iar din raspunsurile lor au rezultat 4.207 runde de date, colectate intre 2004 si 2009, din chestionare si din evaluari medicale. 

Angajamentul cultural a fost masurat prin intrebari despre cat de des mergeau participantii la cinema, la un muzeu sau la o galerie de arta, ori la teatru, concert sau opera. 

Raspunsurile, de la „niciodata” pana la „de doua ori pe luna sau mai des”, au fost convertite intr-un scor cumulat, de la 0 la 15. In medie, participantii au obtinut 4,3 puncte. Cei care mergeau la evenimente culturale cel putin o data la cateva luni au obtinut, in medie, 7,3 puncte, iar cei care ieseau de cel mult doua ori pe an au obtinut 2,3 puncte.

Varsta fiziologica a fost calculata pe baza a 10 masuratori fizice, care acopera cinci sisteme ale organismului — inima si circulatia, plamanii, sangele, metabolismul, muschii si oasele — introduse intr-o formula stiintifica deja consacrata. La nivelul intregului lot, varsta fiziologica medie a fost de 68,7 ani, fata de varsta reala medie, de 69,6 ani. Cei cu un angajament cultural ridicat au avut o varsta fiziologica medie de 66,9 ani, fata de 69,9 ani in cazul celor cu un angajament scazut — o diferenta de aproximativ trei ani.

Fiecare punct in plus la scorul de angajament cultural a corespuns unei scaderi de 0,085 ani a varstei fiziologice, adica aproximativ 31 de zile. Pe intreaga scala, de la 0 la 15 puncte, varsta fiziologica estimata a variat intre 69 de ani, la nivelul cel mai scazut de implicare culturala, si 67,8 ani, la nivelul cel mai ridicat.

Cercetatorii au facut si o analiza separata, ca sa vada daca angajamentul cultural masurat la un moment dat prezice varsta fiziologica patru ani mai tarziu. 

Aceasta analiza, care a cuprins 1.652 de persoane, a scos la iveala un tipar asemanator: un punct in plus la scor a fost asociat cu o varsta fiziologica mai mica cu 0,089 ani, patru ani mai tarziu.

Autorii studiului avanseaza cateva explicatii posibile. Participarea la activitati culturale tinde sa intareasca legaturile sociale, iar singuratatea este cunoscuta ca un factor care grabeste declinul fizic. 

Iesirile de acest fel ii pot impinge si pe oameni spre obiceiuri mai sanatoase, de vreme ce cercetari anterioare au aratat ca persoanele active din punct de vedere cultural mananca mai echilibrat si fac mai multa miscare. Angajamentul cultural a fost legat si de o sanatate mintala mai buna, iar stresul psihologic cronic este asociat, la randul lui, cu o imbatranire corporala mai rapida.

Cercetatorii au atras atentia asupra unei limite importante a studiului: e posibil ca, de fapt, oamenii care oricum imbatranesc mai lent sa aiba pur si simplu mai multa energie ca sa iasa din casa, nu ca iesirile in sine sa aduca acest beneficiu. Analiza pe patru ani, care a masurat angajamentul cultural cu mult inainte de evaluarea varstei fiziologice, a fost gandita tocmai pentru a raspunde acestei obiectii, desi nu o poate elimina complet.

Participantii cu un angajament cultural mai ridicat au fost, in general, si mai instariti, mai educati si cu o stare de sanatate mai buna inca de la inceput — diferente pe care cercetatorii le-au corectat statistic. Chiar si asa, nu toata lumea are acces egal la institutiile culturale. Autorii sustin ca un acces mai ieftin la muzee, teatre si alte locuri de acest fel ar putea atrage mai multi participanti din categoriile care, in prezent, ies mai rar din casa.

Un program de 10 saptamani organizat intr-un muzeu, mentionat in cadrul studiului si care a inclus discutii ghidate, activitati de manipulare a obiectelor expuse si ateliere de arta, a imbunatatit stari precum buna dispozitie si increderea la persoanele in varsta izolate social.