In weekend, politia franceza a arestat pe doi cetateni germani, dupa ce acestia au lipit doua tablouri de un perete din sala unde este expusa Mona Lisa, la Muzeul Luvru din Paris. 

Cei doi barbati au folosit banda adeziva pentru a lipi doua lucrari, cu dimensiuni de 30 pe 40 de centimetri, chiar in sala unde vizitatorii se aduna pentru a vedea capodopera lui Leonardo da Vinci, fara indoiala, cea mai cautata opera de arta a muzeului. 

Una dintre lucrari il infatisa pe unul dintre cei doi barbati imbracat in armura, iar cealalta era un portret al celor doi, insotiti de o femeie.

Agentii de paza ai muzeului i-au retinut pe cei doi si au chemat politia, care i-a arestat pentru deteriorarea minora a peretelui. Interogati, barbatii au declarat ca au facut-o din amuzament. 

Dupa ce muzeul va depune o plangere oficiala privind pagubele produse, cei doi vor fi chemati sa se prezinte in fata instantei. Mona Lisa, expusa cu maxime masuri de siguranta in spatele unui strat gros de sticla de protectie, nu a suferit daune in urma incidentului.

Dupa un val de jafuri comise la muzee si galerii din Franta, val care a inceput in urma cu un an fix la Luvru, reprezentantii muzeului declara ca sunt mai vigilenti decat de obicei. Incidentele din ultimul an au scos la iveala masuri de securitate precare, in unele cazuri, si au ridicat semne de intrebare legate de posibilitatea ca grupurile infractionale sa considere aceste institutii tinte usoare. 

Luvrul insusi a fost vizat in octombrie anul trecut, cand opt piese de bijuterie, in valoare de milioane de dolari, au fost furate intr-un jaf comis in plina zi.

Desi patru suspecti au fost arestati, majoritatea obiectelor furate nu au fost inca gasite, in ciuda cautarilor facute de anchetatorii francezi — exceptia este o tiara stralucitoare, acum sparta, din smaralde si diamante, oferita cindva de Napoleon al III-lea sotiei sale, Eugenie. Jaful a socat lumea intreaga, a pus Franta intr-o postura jenanta si a scos la iveala o serie de deficiente de securitate, printre care sistemul de supraveghere video invechit al muzeului. Multe dintre lipsurile de securitate ale institutiei fusesera semnalate deja intr-un audit din 2019, comandat chiar de muzeu, insa concluziile nu au fost niciodata puse in practica.

Luvrul a avut anul trecut aproximativ noua milioane de vizitatori, cu mult peste numarul de vizitatori pentru care a fost proiectat, ceea ce a dus la probleme de aglomerare. In luna mai, presedintele francez Emmanuel Macron a anuntat o renovare majora a muzeului, care va include un spatiu nou pentru Mona Lisa si o noua intrare pentru vizitatori.

Desi este cel mai vizitat muzeu european, Luvrul are un lung istoric de esecuri de securitate si de jafuri, care a culminat cu jaful bijuteriilor coroanei franceze din 19 octombrie 2025. 

Desi palatul Luvru dateaza din secolul al XIII-lea, muzeul a fost infiintat in timpul Revolutiei Franceze, intr-o perioada in care ideea accesului public la patrimoniul artistic si principiile egalitare capatau o importanta tot mai mare. 

In 1792, revolutionarii au patruns in resedintele regale ale lui Ludovic al XVI-lea si ale Mariei Antoaneta si au proclamat republica. In acel moment, intreaga colectie de arta a monarhiei a intrat in proprietatea noului stat – si a intrat sub amenintarea jefuitorilor, care voiau sa confiste sau sa distruga orice urma a monarhiei franceze. 

In acea perioada haotica, Muzeul Luvru a functionat atat ca loc de pastrare a proprietatii statului, cat si ca vitrina celor mai pretioase comori ale unei Frante nou-democratice. De-a lungul timpului, aceste comori culturale s-au dovedit o tinta pentru hoti, iar muzeul a acumulat un lung sir de probleme de securitate si de furturi.

Jaful din octombrie 2025, petrecut in timp ce muzeul era deschis publicului, a implicat mai multe bijuterii care au apartinut candva membrilor monarhiei franceze, printre care un colier si cercei din smarald, oferite de Napoleon celei de-a doua sale sotii, Marie-Louise, cu ocazia nuntii lor. Hotii, deghizati in muncitori in constructii, au folosit o scara motorizata pentru a sparge geamurile Galeriei Apollo, intr-o dimineata de duminica, furand opt piese din bijuteriile coroanei franceze.

Doar 39% din salile muzeului aveau camere video inainte de jaful din 2025.

Auditurile guvernamentale au scos la iveala faptul ca, inainte de jaful din toamna anului trecut, doar aproximativ 39% dintre salile muzeului erau dotate cu camere de supraveghere, procent care scadea pana la 25% in anumite portiuni ale aripii Richelieu. 

Audituri anterioare de securitate cibernetica si fizica, realizate intre 2014 si 2017, au evidentiat de asemenea vulnerabilitati grave, printre care personal neinstruit, sisteme informatice neactualizate si parole administrative surprinzator de slabe. Auditorii au criticat conducerea muzeului pentru ca a prioritizat achizitiile de profil inalt si proiectele estetice orientate spre vizitatori, in detrimentul intretinerii infrastructurii de baza si al modernizarilor de securitate, mai putin spectaculoase.

Unul dintre cele mai notorii jafuri din istoria institutiei a fost furtul Mona Lisei, din 1911, in care printre suspecti s-a numarat, pentru scurt timp, si Picasso. Furtul, desfasurat in dimineata zilei de 21 august 1911, a avut loc intr-un moment in care Mona Lisa era o lucrare mai putin cunoscuta a lui Leonardo da Vinci. Vincenzo Peruggia, un italian care lucrase pentru scurt timp la muzeu, construind rame si vitrine, s-a imbracat in vechea sa uniforma de lucru si a intrat in Luvru fara sa fie oprit.

In vremurile respective, tabloul era expus pe un perete din Salonul Patrat, insa lucrarile erau constant scoase temporar pentru conservare sau fotografiere. Asa ca lipsa tabloului a fost observata la peste 24 de ore dupa ce Peruggia a iesit din muzeu, cu pictura ascunsa sub halat. A urmat o vanatoare de o amploare uriasa si, potrivit unui articol scris de istoricul Aaron Freundschuh in 2006, in revista academica Urban History, a fost „fantastic de sterila”. Printre alte intorsaturi stranii ale anchetei, la un moment dat a fost implicat, pentru scurt timp, si tanarul Pablo Picasso.

Desi Picasso nu a furat Mona Lisa, s-a dovedit ca avea legaturi cu un furt anterior de la Luvru: cumparase o pereche de capete de statui iberice antice, furate de la muzeu cu cativa ani inainte, si le-a predat politiei, de teama urmaririi penale.

Tabloul a fost recuperat abia in 1913, cand Peruggia a incercat sa il vanda unui alt muzeu. S-a dovedit ca hotul l-a ascuns in propriul apartament din Paris. In timpul procesului, Peruggia a sustinut ca furase pictura lui Leonardo ca un gest patriotic fata de Italia, tara sa natala. 

Intreaga controversa a furtului si prezenta reproducerii picturii in ziare pe o perioada indelungata a crescut notorietatea tabloului in ochii publicului, transformand-o pe Mona Lisa intr-una dintre cele mai recognoscibile opere de arta. 

Un alt moment critic pentru Luvru a fost ocuparea Frantei de catre nazisti, in 1940. 

O parte din colectia Luvrului risca sa fie jefuita de trupele naziste. Directorul muzeului avea, insa, un plan: inainte ca Parisul sa cada in mainile Germaniei naziste, Jacques Jaujard a salvat o mare parte din colectie, transportand peste 1.800 de lazi de lemn cu opere de arta pretioase in zone rurale. Cea mai mare parte a operelor muzeului au ramas in siguranta si au supravietuit razboiului, iar cand nazistii au intrat in Paris, in 1940, au gasit un muzeu aproape gol. 

Cu toate acestea, oficiali nazisti de rang inalt au pus mana pe cateva dintre capodoperele muzeului, precum „Imaculata Conceptie de Los Venerables”, a lui Bartolome Esteban Murillo, oferita Spaniei fasciste printr-un schimb, in 1941. Totodata, nazistii au jefuit numeroase opere de arta apartinand unor cetateni francezi, pe care le-au expus chiar in Luvru.

Problemele de securitate au continuat si au afectat muzeul si dupa redeschiderea sa, la finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In 1966 a avut loc furtul unor bijuterii antice, in timpul transportului inapoi in Franta, dupa un imprumut facut unui muzeu din Virginia. Bijuteriile au fost recuperate dupa ce au fost gasite intr-o punga de cumparaturi, la New York. 

In ianuarie 1976, hotii au furat un tablou flamand din muzeu, iar in decembrie al aceluiasi an, un grup de barbati mascati au furat o sabie decorata cu bijuterii, care apartinuse regelui Frantei, Carol al X-lea, patrunzand in muzeu de pe o schela aflata la etajul al doilea. Sabia nu a fost nici pana astazi recuperata.

In 1990, in plina zi, hotii au furat din Luvru un mic tablou semnat de Renoir, 12 piese de bijuterie romana antica si cateva alte tablouri. Cinci ani mai tarziu, doua obiecte au fost furate intr-o singura saptamana. Iar in 1998, un tablou semnat de Camille Corot a fost decupat din rama si a disparut – nu a fost inca recuperat. 

Un nou jaf in muzeele franceze. 2000 de monede de aur si argint au fost furate dintr-un muzeu Diderot. S-a intamplat cu cateva ore inaintea jafului de la Luvru.

Trei muzee jefuite in Franta intr-o singura luna: hotii au furat bijuterii in valoare de milioane de euro. Criza jafurilor artistice, inceputa anul trecut la Luvru, se adanceste.