Trei muzee au fost jefuite in Franta in luna iulie, in departamentele Tarn, Bas-Rhin si Cote-d’Or, potrivit publicatiei Le Parisien. Ultimul furt, comis pe 24 iulie, a vizat un colier de aur, parte din tezaurul de la Vix, aflat la muzeul din Chatillon, in Cote-d’Or.

Primul dintre cele trei furturi a avut loc in noaptea de 1 iulie, la Centrul Arheologic din Montans, in departamentul Tarn, unde hotii au patruns prin efractie, in toiul noptii, si au smuls, cu o ranga, usa salii tezaurului. In mai putin de un sfert de ora, acestia au plecat cu aproximativ 40 de monede de aur antice, datate din anul 50 i.Hr., in valoare de peste 120.000 de euro.

Hotii au spart sase vitrine la muzeul Lalique, pentru un prejudiciu de peste 4,5 milioane de euro.

Al doilea furt a avut loc in dimineata zilei de 5 iulie, la muzeul Lalique, din Wingen-sur-Moder, in Bas-Rhin. Hotii au patruns inarmati cu ciocane si masete, au spart sase vitrine si au fugit cu 27 de piese de bijuterie, intr-un interval de doar zece minute. Prejudiciul a fost estimat la peste 4,5 milioane de euro.

Al treilea furt, cel mai indraznet dintre toate, a avut loc pe 24 iulie, la muzeul Pays Chatillonnais – Tresor de Vix, din Chatillon-sur-Seine, Cote-d’Or. In plina zi, in jurul orei 10:30, doi indivizi „imbracati in negru si purtand peruci” au intrat in muzeu, platind taxa de intrare si comportandu-se ca niste vizitatori obisnuiti. 

Au spart apoi, cu o lovitura de ciocan, o vitrina si au sustras torque-ul, un colier specific vechilor celti, confectionat dintr-o tija metalica, apartinand asa-numitei Doamne de Vix – o piesa din aur masiv, cu o greutate de 480 de grame, datata in jurul anului 500 i.Hr. si considerata de valoare inestimabila. Hotii au fugit de la locul faptei cu o trotineta.

Procurorul din Dijon, Olivier Caracotch, a declarat pentru Le Parisien ca parchetul a deschis o ancheta pentru crima organizata si ca Jurisdictia Interregionala Specializata (JIRS) din Nancy va asista in acest caz, „avand in vedere aceasta incadrare, natura faptelor si complexitatea deosebita a procedurii”. Un suspect a fost deja retinut, insa autoritatile nu au oferit alte detalii despre ancheta.

Primarul orasului spune ca muzeul cheltuise 150.000 de euro pentru noi sisteme de securitate.

Jeremie Brigand, primarul orasului Chatillon-sur-Seine si presedintele Comunitatii de Comune din Pays Chatillonnais, a declarat, pentru Le Parisien, ca muzeul se confruntase deja, in ultimele opt luni, cu „doua tentative esuate de spargere pe timp de noapte”. Ca urmare, institutia isi imbunatatise masurile de securitate, cheltuind aproximativ 150.000 de euro pe camere de supraveghere noi, detectoare de miscare si senzori pentru usi.

Furtul torque-ului aminteste de jaful indraznet comis la Muzeul Luvru din Paris, unde hotii au fugit cu bijuterii in valoare de 102 milioane de dolari, in mai putin de opt minute, tot in plina zi. 

Acel jaf de mare rasunet a dus, in cele din urma, la demisia presedintelui muzeului si a grabit planurile Luvrului de a-si moderniza sistemele de securitate invechite, lucrari care urmeaza sa inceapa in ianuarie 2027. Galeria Apollo a Luvrului, unde fusesera expuse bijuteriile coroanei furate, s-a redeschis zilele trecute, fara bijuteriile respective, care raman, in continuare, disparute.

Tezaurul de la Vix a fost descoperit in 1953, la poalele Muntelui Lassois.

Tezaurul de la Vix a fost descoperit in 1953, la poalele Muntelui Lassois, langa satul Vix, la aproximativ sase kilometri nord de Chatillon-sur-Seine, unde se afla muzeul. In centrul descoperirilor s-a aflat mormantul unei femei, cunoscuta drept „Doamna de Vix” (Printesa de Vix), despre care se crede ca a fost inmormantata intre anii 470 si 460 i.Hr. Mormantul continea obiecte pretioase, printre care torque-ul de aur, confectionat din aur de 24 de karate, cu o greutate putin peste jumatate de kilogram, datat in secolul al VI-lea i.Hr.; Craterul de la Vix, care include o reprezentare a Meduzei si a fost produs in jurul anului 530 i.Hr., in colonia greaca Sybaris, din sudul Italiei, fara sa se stie cum a ajuns la Vix; si Phiala de argint, probabil un obiect ceremonial, considerat „cea mai veche vaza de argint descoperita la nord de Alpi”.

Torque-ul de aur are un design celtic, in forma de arc, „cu cele doua capete sprijinite pe cate o laba de leu, asezata pe sfere goale pe dinauntru”, potrivit muzeului, care precizeaza ca piesa era un simbol al puterii. Deasupra fiecarei labe de leu apare o reprezentare a calului inaripat Pegas, care ilustreaza influenta greaca asupra regiunii, in acea perioada – influenta juxtapusa cu imagistica celtica a „doua bile in forma de para, care simbolizeaza soarele”. 

Initial, torque-ul fusese descoperit pe craniul printesei si se credea ca era o diadema, insa cercetari ulterioare au confirmat ca era „purtat in jurul gatului, ca un colier, de catre un membru al aristocratiei”, iar pozitia sa in mormant s-a datorat, probabil, prabusirii mormantului la scurt timp dupa inmormantare.

Ca raspuns la o adevarata criza a jafurilor din muzee in ultimul an, Ministrul Culturii din Franta a anuntat un plan national de securitate, cu 33 de masuri concrete si 30 de milioane de euro pentru securitatea muzeelor.

Ministrul Culturii, Catherine Pegard, a cerut muzeelor sa isi protejeze comorile „prin toate mijloacele posibile”, dupa acest val de spargeri violente, care au vizat argintarie si bijuterii in mai multe locuri din tara. Luni, 27 iulie, la noua luni de la furtul bijuteriilor coroanei franceze de la Luvru, ministra a prezentat, in cadrul unei conferinte de presa, un „plan national de securitate”, avertizand ca „niciun loc nu este crutat, de la cea mai mica biserica, pana la cel mai mare muzeu”.

Alte furturi recente au avut loc la un muzeu dedicat bijutierului Lalique, in Alsacia, in estul Frantei, si la Muzeul Hieron, din centrul tarii. De la jaful de la Luvru, comis pe 19 octombrie 2025, peste 3.100 de muzee, monumente si biserici au fost cartografiate drept locuri sensibile, a precizat Pegard in cadrul conferintei de presa. Ministerul sau a alocat 30 de milioane de euro, esalonati pe trei ani, pentru imbunatatirea securitatii in muzeele locale. Cu toate acestea, ministra a admis ca „nu exista risc zero”. Ea a precizat ca muzeul Pays Chatillonnais cheltuise 150.000 de euro, in ultimii doi ani, pentru consolidarea portilor si instalarea de camere de supraveghere, iar dupa doua tentative esuate de spargere pe timp de noapte, faptasii au ales sa actioneze in plina zi.

Socul provocat de disparitia colierului de la Vix a fost atat de mare, incat Dominique Garcia, presedintele Institutului National de Cercetari Arheologice Preventive din Franta, a indemnat muzeele sa isi puna argintaria si bijuteriile in seifuri si sa le inlocuiasca, in expozitie, cu copii, „care sunt din ce in ce mai reusite”.

Pegard a argumentat, insa, ca „ar fi o greseala grava sa inlocuim capodoperele noastre, care trebuie expuse publicului, cu copii”. Ministra a insistat ca „fiecare solutie trebuie adaptata situatiei locale” si a inlaturat, de asemenea, ideea de a plasa paznici inarmati pentru protectia celor mai vulnerabile galerii. In urma a trei rapoarte parlamentare pe aceasta tema, planul sau include 33 de masuri de securitate, de la imbunatatirea infrastructurii, pana la o pregatire mai buna a personalului, „plasand siguranta colectiilor drept prima prioritate a tuturor”.

Povestea jafului de la Luvru va fi transformata intr-un film regizat de Romain Gavras. Intr-o renovare de 800 de milioane de euro, muzeul va crea o intrare separata pentru vizitatorii care doresc selfie cu Mona Lisa.

Autoritatile franceze confirma amploarea jafului de la Luvru: opt bijuterii din colectia regala franceza si o coroana cu 3.000 de diamante. Istoria furturilor de la Luvru.

2025 a fost anul jafurilor artistice. De la aurul dacic furat in Olanda la bijuteriile regale sustrase de la Luvru si alte sase jafuri spectaculoase.