Ce carti citeste si recomanda prim ministrul Luca Niculescu. De la Julian Barnes si David Lodge la istoria Romaniei si marile carti de reportaj

Fost jurnalist, diplomat si colaborator timp de mai multi ani al revistei Dilema Veche, actualul prim ministru al Romaniei, Luca Niculescu, vorbeste frecvent despre cartile pe care le citeste. Recomandarile sale acopera literatura britanica, romane de dragoste, istorie, memorialistica diplomatica si reportaj, iar unele dintre ele sunt insotite de povesti personale. Am adunat 12 titluri despre care a scris, pe retelele sociale sau in Dilema Veche, si motivele pentru care i-au atras atentia.
Rareori am avut in Romania ministri care sa vorbeasca frecvent despre carti. Fostul prim-ministru Ilie Bolojan era, totusi, vazut adesea in librarii si, atunci cand era intrebat ce citeste, avea mereu cate un titlu de mentionat si explica de ce il alesese.
Luca Niculescu este insa un cititor constant sau, cel putin, asa era in perioada in care a fost ambasador in Franta. Acum va avea un program mult mai complicat si probabil ca nu va mai avea timp de recomandat carti
Una dintre cele mai frumoase povesti despre legatura sa cu literatura dateaza din 1995, cand era student la Strasbourg. O bibliotecara i-a recomandat un roman de David Lodge, „Ce mica-i lumea”, iar cartea l-a captivat atat de mult incat a citit toata noaptea si a ratat examenul din dimineata urmatoare. Profesorul, la randul sau admirator al scriitorului britanic, i-a permis sa sustina examenul intr-o alta zi.
Aceeasi bucurie a lecturii apare si in postarile recente, in care Niculescu povesteste despre romanele, eseurile si cartile de istorie care i-au atras atentia.
1. „Istoria orbilor. Romania in razboi, 1940–1945” – Alina Pavelescu si Serban-Liviu Pavelescu

Una dintre cartile care l-au impresionat cel mai mult in 2026 este volumul istoric aparut la Humanitas, dedicat Romaniei din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Niculescu povesteste ca a citit-o cu nerabdarea pe care o avea in copilarie, cand nu putea adormi fara sa mai termine un capitol. Apreciaza felul in care autorii reunesc destinele unor personalitati si ale oamenilor obisnuiti, fara sa judece simplist trecutul, oferind cititorilor o perspectiva asupra mecanismelor prin care societatile ajung la intoleranta si extremism.
„Cam asa a fost cu Istoria orbilor”, scrie el, adaugand ca volumul imbina rigoarea istorica si talentul de povestitor.
2. „Profits, Prophets, Coaches and Kings” – Jared Diamond

Una dintre lecturile sale din toamna anului 2026 este cea mai recenta carte a istoricului si geografului Jared Diamond, laureat al Premiului Pulitzer.
Niculescu este atras de intrebarea centrala a volumului: cat de mult conteaza liderii in evolutia societatii si cat din succesul lor depinde de circumstante. Pornind de la exemple din politica, afaceri, sport si religie, remarca importanta contextului istoric si a echilibrului dintre curaj, perseverenta si capacitatea de a intelege realitatea.
O considera o carte eclectica, plina de intrebari, care obliga cititorul sa reflecteze asupra rolului personalitatilor in istorie.
3. „Note. Relatari” – Camil Demetrescu

Publicat la Editura Corint in 2025, volumul reconstituie experientele diplomatului roman Camil Demetrescu, participant la evenimentele din august 1944.
„O carte de referinta”, o descrie Niculescu, apreciind atat valoarea documentara a marturiilor, cat si calitatile de povestitor ale autorului. Il impresioneaza portretele diplomatilor romani interbelici, atmosfera marilor capitale europene in timpul razboiului si curajul unor oameni care au incercat sa gaseasca solutii in imprejurari istorice dramatice.
4. „Umbra soarelui” – Ryszard Kapuscinski

Jurnalistul polonez Ryszard Kapuscinski a fost unul dintre autorii care i-au trezit lui Luca Niculescu pasiunea pentru reportaj, in primii ani de dupa 1989.
In comentariul despre noua traducere a cartii „Umbra soarelui”, aparuta la Editura Trei, Niculescu subliniaza felul in care autorul transforma aproape patru decenii de calatorii in Africa intr-o succesiune de povesti despre oameni, societati si schimbari istorice. Pentru el, valoarea reportajului sta in combinatia dintre curiozitate, rigoare, empatie si talent narativ, acolo unde jurnalismul se intalneste cu literatura.
5. „Plecare/Plecari” – Julian Barnes

Romanul „Plecare/Plecari”, tradus in romana de Radu Paraschivescu, este una dintre recomandarile recente ale lui Luca Niculescu.
El priveste cartea ca pe un bilant literar si personal al scriitorului britanic, care reflecteaza asupra memoriei, imbatranirii, iubirii si despartirilor. Apreciaza tonul lucid, modest si autoironic al lui Barnes, precum si felul in care realitatea si fictiunea se amesteca.
„Nu e un roman clasic”, observa Niculescu. Descrie finalul ca pe o despartire calma si eleganta dintre autor si cititorii sai.
6. „Bratara pe glezna ta” – Radu Paraschivescu

Luca Niculescu a recomandat romanul epistolar al lui Radu Paraschivescu, aparut in 2024 la Humanitas, si a participat la lansarea acestuia.
Povestea relatiei dintre Filip si Sonia, construita prin schimbul de scrisori si mesaje, i-a atras atentia prin amestecul dintre iubire, literatura, muzica si calatorii. Niculescu apreciaza umorul cartii, dar si melancolia ei, observand ca romanul trece de la un registru emotional la altul, uneori pe neasteptate.
La finalul lecturii, spune el, cititorul ramane cu numeroase emotii.
7. „Ce mica-i lumea” – David Lodge

Romanul britanic a ramas una dintre cele mai importante intalniri literare din tineretea lui Luca Niculescu.
Recomandarea unei bibliotecare din Strasbourg l-a facut sa descopere universul profesorilor universitari creat de David Lodge, cu umorul, ironia si referintele sale culturale. Niculescu povesteste ca, dupa prima carte, a continuat sa citeasca aproape toate romanele autorului, inclusiv „Schimb de dame”, „Meserie”, „Terapie” si „Mort de surd”.
Intr-un text publicat dupa moartea lui David Lodge, in ianuarie 2025, scria ca autorul britanic nu l-a dezamagit niciodata si ca umorul sau este insotit intotdeauna de tandrete fata de personaje.
8. „Ne jamais arriver” – Beatrice Commengé

O alta recomandare a lui Luca Niculescu este cartea scriitoarei franceze Beatrice Commengé, construita in jurul unei calatorii pe urmele poetului latin Ovidiu, exilat la Tomis.
Niculescu apreciaza proza poetica a volumului, in care jurnalul de calatorie se impleteste cu experienta pandemiei, memoria personala si istoria antica. Il impresioneaza in special paginile dedicate Constantei si felul in care autoarea transforma dorinta de a ajunge pe Insula Ovidiu intr-o reflectie despre asteptare, memorie si imaginatie.
Recomandarile de lectura din Dilema Veche
In ianuarie 2009, Luca Niculescu publica in revista Dilema Veche articolul „Firea romanilor”, pornind de la cateva lecturi din vacanta de Craciun. Textul este interesant si astazi pentru ca arata preocuparea sa mai veche pentru cartile care explica istoria, mentalitatile si contradictiile societatii romanesti.
9. „Firea romanilor” – volum ingrijit de Daniel Barbu

Cartea reuneste marturii ale unor calatori straini despre romani, din secolul al XVI-lea pana in secolul al XIX-lea.
Niculescu este surprins de diferenta dintre imaginea idealizata a romanilor, transmisa prin educatie, si observatiile uneori foarte critice ale strainilor care au vizitat aceste teritorii. Apreciaza si comentariile care insotesc marturiile istorice, considerand ca volumul merita reeditat.
10. „Despre lautarism” – Constantin Noica

Cartea reuneste trei eseuri ale filozofului roman despre cultura, competenta intelectuala si pericolele superficialitatii.
Luca Niculescu este atras in special de critica pe care Noica o face eseisticii lipsite de o pregatire intelectuala solida. Intr-un comentariu scris in 2009, observa ca reflectiile filozofului din anii 1970 isi pastreaza actualitatea si pot fi citite ca o critica a superficialitatii culturale contemporane.
11. „Destinul Romaniei” – Henri Prost

Volumul prezinta Romania prin ochii unui observator francez familiarizat cu realitatile politice si sociale ale regiunii.
Niculescu retine mai ales observatiile lui Henri Prost despre raportarea romanilor la autoritate si despre felul in care functionau mecanismele politice in perioada interbelica. Cartea il intereseaza ca perspectiva exterioara asupra unei societati care se confrunta cu probleme politice si institutionale recurente.
12. „Operatiunea Autonomus. In Romania in vreme de razboi” – Ivor Porter

Cartea diplomatului si agentului britanic Ivor Porter prezinta experienta sa in Romania in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, inclusiv perioada in care a fost prizonier.
Luca Niculescu este atras de perspectiva britanica asupra Romaniei interbelice si a anilor de razboi, intr-o relatare in care apar contrastele sociale, personalitatile politice si atmosfera epocii. Ca fost jurnalist, remarca in mod special observatiile autorului despre presa romaneasca, despre care Porter considera ca oferea prea putin context international pentru un cititor strain.