Adrian Ghenie trece printr-o etapa in care se bucura deopotriva de succes comercial si de recunoastere institutionala. Dupa ce a inregistrat un nou varf al vanzarilor la unul dintre cele mai importante targuri de arta contemporana din Asia, artistul pregateste, la Roma, prima expozitie personala dedicata exclusiv lucrarilor sale pe hartie.

La Frieze Seoul, unul dintre cele mai importante evenimente de profil din lume, cea mai mare tranzactie pentru o opera de arta a fost reprezentata de un tablou semnat de Ghenie.

Lucrarea „Figure with Funerary Stele” (Personaj cu stela funerara) a fost achizitionata pentru 1,1 milioane de euro.

Targurile de arta Frieze se afla printre cele mai influente manifestari de arta contemporana la nivel global. Lansate in 2003 de fondatorii revistei Frieze, ele aduna sute de galerii de prestigiu, creatori reprezentativi si artisti aflati la inceput de drum, din intreaga lume. 

Editia Frieze Seoul 2026 a avut loc intre 2 si 5 septembrie, evenimentul fiind celebru pentru publicul alcatuit din colectionari, curatori, lideri ai unor institutii culturale si personalitati din zona Asia-Pacific.

In ziua inaugurala, destinata vizitatorilor VIP, cea mai spectaculoasa vanzare i-a apartinut galeriei Thaddaeus Ropac, care il reprezinta pe Ghenie, si lucrarii: „Figure with Funerary Stele”, datata 2026, pentru 1,1 milioane de euro.

In plus fata de aceasta piesa principala, Thaddaeus Ropac a mai vandut o alta lucrare a artistului roman, „Study for ‘The Roman Road’ 2” (Studiu pentru „Drumul roman” 2), tot din 2026, pentru 110.000 de euro.

Desi cota sa de piata pare sa fie in scadere, Adrian Ghenie ramane cel mai bine cotat pictor de origine romana din istorie. In 2016, tabloul sau „Nickelodeon” a fost adjudecat pentru suma record de 7,1 milioane de lire sterline, echivalentul a 9.021.320 de dolari americani la acel moment, devenind astfel al doilea cel mai scump tablou al sau. Recordul personal in licitatie dateaza din 2022, cand „Arta degenerata” – termen folosit in Germania anilor 1930-1940 pentru a desemna arta moderna – a fost vanduta cu 9,28 milioane de dolari.

La numai cateva saptamani dupa recordul stabilit la Seul, Ghenie deschide la Roma o expozitie muzeala solo, intitulata „Capricci romani”, care poate fi vizitata intre 25 septembrie si 15 noiembrie 2026, la Istituto Centrale per la Grafica. 

Expozitia reuneste lucrari pe hartie, prezentate in premiera, realizate special pentru acest proiect si expuse la Palazzo Poli. Proiectul este semnat de Alessandra Borghese si promovat de Fondazione Ghenie Chapels – Mecenatismo per l’Arte, in parteneriat cu Istituto Centrale per la Grafica din Roma, avandu-i ca si curatori pe Fabio De Chirico si Pier Paolo Pancotto, cu sprijinul galeriei Thaddaeus Ropac.

Tema expozitie pare o noutate in creatia lui Ghenie insa artistul a declarat ca traieste si lucreaza de mai multi ani la Roma. Atelierul sau, aflat pe Via Appia, este inconjurat de apeducte romane, ruine antice si de campia din jur, dar si de un flux continuu de turisti si pelerini atrasi de cel mai vechi drum din lume. 

Dupa mutarea la Roma, cercetarea sa picturala s-a concentrat asupra campiei romane si asupra peisajului „inventat”, un gen esential de-a lungul secolelor, cultivat inaintea lui de mari maestri. Sursele sale de inspiratie merg de la clasicismul lui Nicolas Poussin si Claude Lorrain pana la romantismul pitoresc si melancolic al lui Jean-Baptiste Camille Corot, ale carui imagini atmosferice ale acestei regiuni au contribuit la consacrarea peisajului ca gen artistic autonom.

Pornind de la aceasta filiatie si mergand pe traseul celebrat de Giovanni Battista Piranesi, artistul investigheaza traditia capriccio-ului, un gen raspandit incepand din secolul al XVII-lea, in care elemente reale si imaginare sunt combinate pentru a compune scene ce par, simultan, construite si legate de memorie. Ghenie realizeaza peisaje pe care le numeste „recognoscibile, dar nu descriptive”: imagini care evoca o memorie vizuala comuna, modelata de istoria artei, insa deconstruite subtil prin limbajul sau pictural, capabil sa contopeasca figurativul cu abstractul.

„Lucrarile pe hartie si carton, realizate in principal cu carbune, prin stersaturi si reelaborari continue, marturisesc si ele calitatea extraordinara a desenului sau si ii dau o densitate aproape picturala. Din acest parcurs s-a nascut si rezidenta artistica la vechea tipografie a Istituto Centrale per la Grafica, unde Ghenie a lucrat impreuna cu gravorii Fabio Ascenzi si Matteo Maria Borsoi la realizarea unei noi acvaforte: o lucrare care va fi prezentata in expozitie si care va intra, ulterior, in colectiile permanente ale institutului.”, a declarat Alessandra Borghese, presedinta Fondazione Ghenie Chapels

Noua lucrare porneste de la un detaliu din marea pictura realizata de Ghenie in biserica Madonna della Mazza din Palermo, dedicata martiriului parintelui Pino Puglisi. Rezidenta in tipografie a insemnat, totodata, o apropiere de istoria si tehnicile artelor grafice, traducand cercetarea artistului intr-o piesa realizata prin acvaforte si o interventie uscata cu carbune.

„Cand merg pe Via Appia, observ detaliile unei pietre cu o inscriptie veche; o studiez si ma gandesc cum as putea sa o redau. O privesc adesea cu uimire si cu dorinta de a intelege cum pot s-o integrez intr-o opera de arta contemporana, departe de orice idee de romanitate clasica, hedonista sau muzeala. Pentru mine, este un mister.”, a adaugat Ghenie.

O alta expozitie dedicate „capriciilor” romane a avut loc in primavara acestui an la Paris.

Adrian Ghenie expune la Paris noile picturi si desene inspirate de recenta mutare la Roma. Artistul integreaza peisajul din Via Appia intr-o serie ce anunta un nou capitol al operei sale.