Cate Blanchett a lansat la un instrument gratuit prin care oricine isi poate proteja identitatea de utilizarea neautorizata de catre Inteligenta Artificiala. Norvegia interzice utilizarea AI in scoala primara.
Cate Blanchett a prezentat zilele trecute, la Parlamentul European din Bruxelles, un site gratuit care permite oricarei persoane sa isi protejeze identitatea impotriva folosirii sale de catre sisteme de inteligenta artificiala.
Instrumentul se numeste Human Consent Registry si a fost dezvoltat de RSL Media, o organizatie nonprofit co-fondata de Blanchett care lucreaza la construirea de instrumente de consimtamant legate de utilizarea inteligentei artificiale. Evenimentul de lansare a fost organizat de eurodeputata bulgara Eva Maydell, membra a Partidului Popular European, si a fost urmat si de regizorul Steven Soderbergh.
Platforma le permite utilizatorilor sa specifice daca permit sau interzic folosirea numelui, imaginii, vocii, asemanarii fizice si a miscarilor lor de catre sisteme de inteligenta artificiala, cu posibilitatea de a stabili si conditii in cazul in care consimtamantul este acordat partial.
Instrumentul este disponibil atat persoanelor fizice, cat si tertilor care actioneaza in numele lor, precum agentii sau managerii. In viitor, RSL Media intentioneaza sa extinda platforma astfel incat sa acopere si opere de arta, personaje fictive sau branduri.
„Identitatea ta este proprietatea ta intelectuala in era inteligentei artificiale, si fiecare persoana merita dreptul de a decide cum poate sau nu poate inteligenta artificiala sa o foloseasca”, a spus Blanchett la prezentare. Eurodeputata Eva Maydell a descris registrul drept „un instrument care face drepturile transparente, construieste incredere la scara si mentine creativitatea umana in centrul progresului tehnologic.”
Lansarea Human Consent Registry este cel mai recent pas al lui Blanchett intr-o campanie mai ampla impotriva utilizarii necontrolate a inteligentei artificiale. In mai, cand isi lansase public RSL Media, a primit sustinerea unor figuri importante din industria cinematografica, printre care Javier Bardem, Viola Davis, Tom Hanks, Helen Mirren si Meryl Streep.
„Tehnologiile de inteligenta artificiala se extind nestingherit, practic neverificate si nereglementate. Pentru ca oamenii sa ramana in fata acestor tehnologii, consimtamantul trebuie sa fie prima consideratie.”, declarase Blanchett cu acel prilej.
Instrumentul poate fi accesat gratuit aici.
In 2025, Blanchett a semnat o scrisoare deschisa catre Trump alaturi de Paul McCartney si Ben Stiller.
In martie 2025, Blanchett a facut parte dintr-un grup de peste 400 de celebritati si artisti – printre care Paul McCartney si Ben Stiller – care au trimis o scrisoare deschisa administratiei Trump, cerand ca drepturile de autor sa nu fie diminuate.
Scrisoarea raspundea direct argumentelor avansate de companii precum OpenAI si Google, potrivit carora legislatia americana privind drepturile de autor ar trebui sa permita antrenarea sistemelor de inteligenta artificiala pe opere protejate fara acordul si fara plata autorilor. De atunci, tot mai multi artisti au ridicat vocea impotriva utilizarii fara licenta a lucrarilor si a identitatilor lor.
Saptamana trecuta, cantareata SZA a atacat public muzicienii care sustin „aceasta mizerie degenerata”, dupa ce descoperise ca peste 200 de piese ale sale au fost folosite pentru antrenarea unui sistem de inteligenta artificiala.
Actorul Matthew McConaughey a mers si mai departe, inregistrand ca marca proprie imaginea si vocea sa, inclusiv celebra sa replica „alright, alright, alright”.
In contrast cu dezbaterea din industria divertisementului, Norvegia a adoptat o pozitie institutionala clara in privinta inteligentei artificiale in educatie.
Tara nordica a interzis utilizarea inteligentei artificiale generative in clasele in care invata copii cu varste intre 6 si 13 ani, o masura menita sa protejeze formarea abilitatilor de baza la varste mici.
Premierul norvegian Jonas Gahr Store a justificat decizia simplu: „Cel mai important lucru in scoala este ca ai nostri copii sa invete sa citeasca, sa scrie si sa faca matematica.”
Masura nu reprezinta o respingere totala a inteligentei artificiale in educatie: incepand cu august 2026, elevii cu varste intre 14 si 16 ani vor putea folosi inteligenta artificiala in clase in conditii reglementate, dupa ce profesorii vor fi instruiti in prealabil cu privire la modul de implementare.
La 17-19 ani, accesul la instrumente de inteligenta artificiala va fi si mai larg, insa pe o baza de competente deja formate. Obiectivul declarat este ca elevii sa poata rezolva aceleasi sarcini si fara inteligenta artificiala, iar aceasta sa functioneze ca un instrument care amplifica ce stiu deja, nu ca un inlocuitor al gandirii.
In 2024, Norvegia a interzis si telefoanele mobile in scoli, cu rezultate pozitive: elevii au fost mai implicati, mai sociabili si au aparut mai putine cazuri de bullying online.
