Coiful de la Cotefenesti si bratarile dacice au fost recuperate, la un an dupa furt. Artefactele ar fi fost invelite in prosop si ingropate.
Autoritatile olandeze au recuperat coiful dacic de aur de la Cotofenesti si bratarile din aur masiv sustrase in cursul anului trecut din incinta Muzeului Drents din orasul Assen.
Obiectele de patrimoniu faceau parte din expozitia „Dacia – Realm of Gold and Silver” organizata pe teritoriul olandez si au fost furate cu doar cateva zile inainte de data programata pentru returnarea lor la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.
Informatia initiala a fost publicata de postul RTV Drenthe pe baza unor surse din ancheta, fiind ulterior confirmata oficial de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti pentru publicatia HotNews.
Intr-un comunicat emis la solicitarea presei, reprezentantii diplomatiei romane au precizat ca anchetatorii din Olanda au notificat direct institutiile statului roman in legatura cu stadiul cercetarilor.
„Autoritatile olandeze au informat partea romana despre evolutii in caz si procurorul de caz olandez va face o conferinta de presa la ora 14:00 (15:00 ora Romaniei)”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe in luarea sa de pozitie.
Pentru a oferi explicatii referitoare la ultimele evolutii ale dosarului privind comorile de arta romanesti, Parchetul din Olanda de Nord a programat un briefing de presa la sediul Muzeului Drents. Evenimentul a fost fixat pentru ora locala 14:00, urmand ca reprezentantii procuraturii si ai institutiei muzeale sa ofere detalii suplimentare despre operatiunea de recuperare, detalii necunoscute pana in acest moment.
Publicul olandez are posibilitatea sa urmareasca transmisiunea in direct la televiziune, pe posturile de radio si prin intermediul platformei online a postului RTV Drenthe.
Ernest Oberlander-Tarnoveanu, fostul director al Muzeului National de Istorie a Romaniei, a oferit pentru HotNews primele date tehnice despre modul in care a fost gasit tezaurul. Acesta a declarat ca a fost instiintat despre operatiune inca de la primele ore ale zilei.
„Dimineata am fost informat de colegii mei din Olanda. Dupa-masa la muzeu va fi conferinta la Muzeul Drents, atunci vor fi prezentate piesele”, a precizat el in declaratia acordata publicatiei.
Intrebat despre starea fizica in care se afla obiectele arheologice dupa mai bine de un an de la disparitie, fostul oficial a afirmat ca ele „sunt intacte”. Totodata, a oferit un detaliu inedit din ancheta, mentionand modul in care infractorii au ascuns prada. „Nu va pot da alte detalii, va pot spune ca au fost invelite in prosop. Au fost gasite ingropate”, a adaugat Oberlander-Tarnoveanu.
Pe de alta parte, in presa olandeza au aparut si informatii contradictorii cu privire la starea si numarul artefactelor recuperate.
In timp ce RTV Drenthe noteaza gasirea coifului si a tuturor celor trei bratari de aur, sursele citate de postul RTL News afirma ca ar fi fost recuperate doar doua bratari. Aceleasi surse judiciare de la RTL News au sustinut ca piesa centrala a expozitiei, coiful dacic, ar fi usor deteriorata, o informatie care contrazice in mod direct asigurarile partii romane referitoare la starea intacta a tezaurului.
Jaful s-a produs in noaptea de 24 spre 25 ianuarie a anului trecut, spre dimineata. Trei barbati au vizat o intrare secundara situata in partea din spate a cladirii muzeului din Assen. Infractorii au folosit un material exploziv pentru a forta o usa de acces si a patrunde in incinta. Conform datelor din ancheta, operatiunea a durat doar cateva minute, timp in care atacatorii au ajuns la vitrine si au parasit institutia avand asupra lor cele patru comori istorice romanesti.
In lunile care au urmat spargerii, politia olandeza a operat mai multe arestari, reusind sa identifice membrii retelei. Trei suspecti cu domiciliul in orasul Heerhugowaard vor fi adusi in fata instantei pentru a raspunde acuzatiilor formale in acest dosar. Inculpatii audiati de organele de ancheta sunt Jan B., in varsta de 21 de ani, Douglas Chesley W., in varsta de 37 de ani, si Bernhard Z., in varsta de 35 de ani. Sunt acuzati de furt de comori, provocarea unei explozii si distrugeri aduse cladirii muzeului.
Procesul se va judeca pe fond la instanta din Assen, infatisarile in fata magistratilor fiind programate in mod succesiv pentru datele de 14, 16 si 17 aprilie.
Furtul tezaurului a generat consecinte administrative severe in randul institutiilor culturale romanesti.
La cateva zile dupa furt, pe 28 ianuarie 2025, Ernest Oberlander-Tarnoveanu a fost demis din functia de director al Muzeului National de Istorie al Romaniei. Decizia de concediere a venit ca urmare directa a disparitiei tezaurului dacic, punand capat unui mandat de 15 ani pe care acesta l-a exercitat in fruntea institutiei. Omul care fusese responsabil de avizarea transportului in Olanda si-a pierdut functia la doar cateva zile dupa ce jaful a fost raportat.
In urma pierderii patrimoniului peste hotare, statul roman a activat clauzele financiare contractuale si a primit asigurarea aferenta bunurilor furate. Valoarea politei incasate s-a ridicat la 5,7 milioane de euro.
Odata cu recuperarea fizica a obiectelor istorice, institutiile romane vor trebui sa returneze integral acesti bani catre asigurator.
Urmarile cele mai severe ale acestui jaf se remarca in continuare in reticenta si pe alocuri refuzul categoric al institutiilor muzeale romanesti de a mai imprumuta artefacte si opere de arta pentru expozitiile internationale.
Potrivit unor discutii din mediul cultural, directorilor de muzee le este teama sa mai aprobe plecarea din tara a lucrarilor. Este o atitudine cu profunde epercursiuni negative asupra patrimoniului national pe termen lung. Pentru a cita pe istoricul de arta Doina Lemny, „in momentul in care operele de arta nu mai ies din depozite, au murit”.
Mai jos puteti urmari intregul fir narativ al desfasurarii evenimentelor, de la furt, la ancheta si la asigurarea primita de statul roman.
