Albinele sunt atat de prezente in imaginarul nostru – pe borcanele cu miere, in povestile copilariei, printre florile de vara – incat este usor sa uitam ca ele nu sunt un element decorativ al naturii. Sunt o piesa de rezistenta a sistemului care produce hrana planetei. Daca ar disparea, lumea nu ar ramane doar fara miere. Ar pierde fructe, legume, nuci, cafea, cacao si, treptat, echilibrul multor ecosisteme.

Aproximativ 75% dintre principalele tipuri de culturi alimentare ale lumii beneficiaza, cel putin partial, de polenizarea realizata de animale, iar aproape 90% dintre plantele salbatice cu flori depind intr-o anumita masura de acest proces. Albinele se numara printre cei mai importanti polenizatori, transportand polenul de la o floare la alta si facand posibila formarea fructelor si a semintelor.

Merele, migdalele, afinele, capsunile, castravetii, pepenii, cafeaua, cacaua si vanilia sunt doar cateva dintre alimentele ale caror productii depind de activitatea polenizatorilor. Fara albine, unele recolte ar scadea dramatic, altele ar deveni mult mai greu si mai scump de obtinut. Mancarea ar fi mai putin diversa, mai saraca in nutrienti si, inevitabil, mai scumpa.

Valoarea economica anuala a culturilor influentate direct de polenizatori este estimata la nivel global intre 235 si 577 de miliarde de dolari. Insa aceasta suma nu poate surprinde adevarata importanta a albinelor. Ele sustin reproducerea plantelor salbatice, regenerarea padurilor si lanturile trofice din care fac parte pasari, mamifere si alte insecte. Cu alte cuvinte, disparitia lor nu ar afecta un singur sector economic, ci ar produce unde de soc in intreaga natura.

„Secrets of the Bees”, documentarul care ne arata o lume invizibila

Noua productie National Geographic, „Secrets of the Bees”, transforma aceste cifre intr-o poveste spectaculoasa si, uneori, emotionanta. Documentarul in doua parti este prezentat si narat de exploratorul si cineastul Bertie Gregory, premiat cu BAFTA si Emmy, si beneficiaza de expertiza entomologului Samuel Ramsey, cunoscut pentru cercetarile sale despre sanatatea coloniilor de albine si parazitul Varroa.

Realizat cu tehnologii speciale de filmare, proiectul patrunde in interiorul stupului si urmareste albinele nu ca pe niste insecte programate mecanic, ci ca pe fiinte capabile sa invete, sa comunice, sa ia decizii si sa rezolve probleme. National Geographic prezinta inclusiv comportamente surprinse in premiera, de la arhitectura elaborata a cuiburilor pana la strategiile spectaculoase prin care diferitele specii incearca sa supravietuiasca.

Producatorul executiv James Cameron, el insusi apicultor, descrie albinele drept insecte complexe social, capabile sa gandeasca rapid, al caror impact asupra naturii si omenirii este imposibil de masurat complet. Documentarul insista asupra unui adevar important: albinele melifere, cele pe care le intalnim in stupii apicultorilor, reprezinta doar o mica parte din aceasta lume. Exista peste 20.000 de specii de albine, multe dintre ele salbatice si solitare, adaptate pentru polenizarea unor anumite plante.

De ce dispar albinele

Problema nu are o singura cauza. Pierderea pajistilor cu flori, agricultura intensiva, folosirea pesticidelor, reducerea gardurilor vii, parazitii, bolile si schimbarile climatice actioneaza impreuna. Temperaturile neobisnuite pot modifica perioadele de inflorire, astfel incat albinele sa iasa in cautarea hranei prea devreme sau prea tarziu. Iar atunci cand gasesc doar suprafete imense cultivate cu o singura planta, hrana abundenta pentru cateva saptamani este urmata de luni de penurie.

In Europa, polenizatorii salbatici au scazut atat ca numar, cat si ca diversitate in ultimele decenii. Potrivit Comisiei Europene, una din zece specii de albine si fluturi este amenintata cu disparitia, iar declinul polenizatorilor pune in pericol securitatea alimentara, economia si supravietuirea multor plante.

Albinele sunt ceea ce ecologii numesc, in esenta, o specie de rezistenta: importanta lor devine pe deplin vizibila abia atunci cand incep sa lipseasca. Protejarea lor nu inseamna doar instalarea catorva stupi. Inseamna pastrarea plantelor salbatice, reducerea pesticidelor, crearea unor gradini cu flori locale si protejarea albinelor solitare, care nu produc miere, dar indeplinesc o munca esentiala.

Pentru ca, atunci cand o albina se asaza pe o floare, nu asistam doar la un moment frumos al naturii. Asistam la inceputul unei recolte, al unei paduri si, intr-o masura mult mai mare decat realizam, al urmatoarei noastre mese.