Skip to content

Azi, gratuit in online, documentarul Abis despre viata balerinei Irinel Liciu. Povestea de film a balerinei care s-a sinucis la cateva ore de la moartea sotului si a luptat ca partenerul ei de dans, care era gay, sa fie eliberat din puscarie

Astazi de la ora 19.00 pe pagina de facebook a Operei Nationale din Bucuresti va fi difuzat documentarul „Abis”, despre cariera si viata lui Irinel Liciu, una dintre cele mai mari prim-balerine din istoria noastra

Filmul va avea o singura difuzare si va fi acesibil doar pe durata sa de difuzare (o ora, incepand de la ora 19.00), urmand sa fie retras apoi de pe facebook.

Difuzarea face parte dintr-un proiect al Operei Nationale din Bucuresti in care se doreste reamintirea in fata publicului a unora dintre cei mai importanti artisti ai institutiei.

Filmul ABIS este realizat de artistul Matei Bejenaru si produs de Asociatia 4Culture si WASP Studios.

Importante figuri ale scenei dansului din Romania, Ioan Tugearu, Liana Tugearu si Adina Cezar, care au cunoscut-o personal pe Irinel Liciu, vorbesc in film despre felul unic al acesteia de-a interpreta, precum si despre retragerea ei timpurie, definitiva, din viata operei. Este un poem artistic care o evoca pe Irinel Liciu, in viziunea lui Matei Bejenaru, mai aproape de felul in care aceasta si-a dorit sa ramana in memoria noastra.

Irinel Liciu a fost prim-balerina Operei Nationale Bucuresti în perioada 1950 -1970.

Se numea de fapt Silvia Lia Voicu, iar numele de Liciu il imprumutase de la matusa sa o profesoara cunoscuta de balet inainte de primul razboi mondial. Irinel Liciu a beneficiat de studii la Leningrad si Moscova, un lucru rar in epoca. A fost o apropiata a regimului communist, cele mai bune prietene ale sale fiind fetele lui Gheorghe Gheorghiu Dej.

A avut o imagine foarte clara despre cum trebuie sa arate cariera ei si cu o personalitate foarte puternica a reusit sa impuna ca ultimul ei spectacol pe scena sa fie acelasi cu care si debutase cu 20 de ani inainte, Faust.

Partenerul ei de scena, balerinul Gabriel Popescu era gay si a fost inchis de comunisti. La interventiile lui Irinel, acesta e eliberat si cere azil politic in occident. Dupa acest incident, Liciu decide sa se retraga din activitatea profesionala. Dupa retragere a refuzat orice prezenta publica, inclusiv aniversarile omagiale pe care i le propunea Opera Romana, si orice fotografie pentru a publicul sa o cunoasca doar din activitatea sa profesionala.

Cu toate acestea pentru lumea artistica din anii 90-2000 a ramas in memorie pentru gestul sau extrem dupa moartea sotului sau, scriitorul Stefan Augustin Doinas.

Fusesera casatoriti timp de 44 de ani si, la cateva ore dupa decesul acestuia, Irinel Liciu s-a sinucis cu o supra doza de somnifere. Avea 74 de ani.

Povestea dintre Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas e demna de un film: o iubire devotata, incercata de rigorle comunismului.

Cand s-a cunoscut Stefan Austin Doinas era poet si ziarist, statea cu chirie la un prieten (care le-a si facut cunostinta). Irinel era una dintre marile vedete ale capitalei, foarte curtata de marii comunisti ai epocii. Ca sa-i atraga atentia, Doinas a scris un poem pe un mar pe care apoi l-a taiat in doua, dandu-i balerinei doar jumatate, cealalta parte oprind-o pentru sine.

La inceputul lui 1957, Doinas a fost inchis politic si condamnat la doi ani inchisoare. Pe perioada anchetei ca sa scape de puscarie Doinas a semnat un accord cu Securitatea iar Irinel si-a folosit toate prieteniile cu comunisti si toata nfluenta pentru a-l elibera. Un an mai tarziu ce doi s-au casatorit.

Pe biletul pe care l-a scris inainte de a se sinucide, Irinel Liciu a mentionat “Domnul meu si Dumnezeul meu, iarta-ma! Doinas, dulcele meu, o prea mare iubire ucide”.

Sunt inmormantati impreuna la cimitirul Bellu, la ceremonia de inmormantare participand inclusiv Ion Iliescu, intrucat Augustin Doinas a fost dintre politicienii influenti post revolutie, find membru al Academiei Romane si senator din 1993 pana la moartea sa

Înregistrarea documentarului ABIS, despre viata lui Irinel Liciu va fi disponibila pe pagina oficiala de Facebook a Operei Nationale din Bucuresti.

Citește în continuare