Echinoctiul de toamna din 2026 are loc in aceasta noapte, din 22 spre 23 septembrie, la ora 03:05, ora Romaniei. Este momentul care marcheaza, din punct de vedere astronomic, inceputul toamnei in emisfera nordica si inceputul primaverii in emisfera sudica.

Dincolo de schimbarea simbolica de anotimp, echinoctiul este un fenomen astronomic precis, legat de pozitia Pamantului fata de Soare. Iata cateva lucruri interesante despre ceea ce se intampla in aceasta noapte.

1. Echinoctiul nu dureaza o zi, ci este un moment exact

Desi vorbim despre „ziua echinoctiului”, fenomenul propriu-zis se produce intr-o clipa precisa. In 2026, aceasta este 23 septembrie, ora 03:05, in Romania. Atunci, centrul Soarelui traverseaza ecuatorul ceresc dinspre nord spre sud.

2. Ziua si noaptea sunt aproape egale, dar nu perfect egale

Cuvantul „echinoctiu” provine din latina, din aequus, care inseamna „egal”, si nox, „noapte”. Ideea este ca ziua si noaptea au aproximativ aceeasi durata.

In realitate, ziua este putin mai lunga. Atmosfera Pamantului refracta lumina, ceea ce face ca Soarele sa fie vizibil cateva minute inainte de rasaritul sau geometric si cateva minute dupa apus.

3. Soarele se afla deasupra Ecuatorului

La momentul echinoctiului, razele Soarelui cad aproape perpendicular pe zona Ecuatorului. Cele doua emisfere ale Pamantului primesc atunci cantitati aproape egale de lumina solara.

Este unul dintre cele doua momente ale anului in care iluminarea planetei este distribuita aproape simetric intre nord si sud.

4. Anotimpurile nu apar pentru ca Pamantul este mai aproape sau mai departe de Soare

Una dintre cele mai raspandite confuzii este ca vara ar fi mai cald pentru ca Pamantul s-ar afla mai aproape de Soare.

De fapt, anotimpurile sunt determinate in primul rand de inclinarea axei Pamantului, de aproximativ 23,4 grade. Pe masura ce planeta se deplaseaza in jurul Soarelui, fiecare emisfera primeste alternativ mai multa sau mai putina lumina solara directa.

5. Dupa aceasta noapte, zilele devin tot mai scurte in Romania

Pentru noi, echinoctiul de toamna marcheaza intrarea in perioada in care noptile devin mai lungi decat zilele. Soarele va rasari treptat mai tarziu si va apune mai devreme, iar la pranz va urca din ce in ce mai putin pe cer.

Procesul continua pana la solstitiul de iarna, din 21 decembrie 2026, cand vom avea cea mai scurta zi si cea mai lunga noapte a anului.

6. La echinoctiu, Soarele rasare aproape exact la est si apune aproape exact la vest

Este unul dintre putinele momente ale anului in care directia rasaritului si cea a apusului sunt foarte apropiate de estul si vestul geografice. De aceea, echinoctiul a fost folosit de-a lungul istoriei si ca reper pentru orientare si pentru realizarea calendarelor.

7. Exista doua echinoctii in fiecare an

Primul are loc in martie si marcheaza inceputul primaverii astronomice in emisfera nordica. Al doilea are loc in septembrie si marcheaza inceputul toamnei.

Intre ele se afla cele doua solstitii, cel de vara si cel de iarna, momentele in care diferenta dintre durata zilei si cea a noptii este cea mai mare.

Asadar, in aceasta noapte, la ora 03:05, trecem oficial in toamna astronomica. Nu este o schimbare brusca pe care sa o putem observa cu ochiul liber, ci rezultatul miscarii continue a Pamantului in jurul Soarelui. Din acel moment, in emisfera nordica, lumina zilei va pierde treptat teren in fata noptii, pana la solstitiul de iarna.