Skip to content

Ultimele zile in care poate fi vizitata la Timisoara expozitia Ritzi si Peter Jacobi. Prezinta lucrari create de cuplul de artisti care a scris istorie in arta internationala textila si a reprezentat Romania la Venetia in 1970.

Au mai ramas cateva zile in care poate fi vizitata una dintre retrospectivele importante ale programului cultural „Timisoara – Capitala Europeana a Culturii in 2023”: expozitia Ritzi Jacobi & Peter Jacobi intitulata „Texturi ale memoriei”.

Pana pe 5 mai, retrospectiva celor doi artisti poate fi vazuta la Galeria Jecza, programul de vizitare este de marti pana sambata de la orele 11:00 la 19:00.

Deschisa pe 15 februarie, expozitia il are drept curator pe germanul Thomas Hirsch si este o colaborare cu Galeria Volker Diehl din Berlin. Conceptul „Texturi ale memoriei” isi propune sa readuca la cunostinta publicului un moment remarcabil al avangardei internationale din anii 1970. 

Lucrarile celor doi artisti, semnate initial ca duo, au fost expuse la Milano, Lausanne si Edinburgh, iar in 1970 au reprezentat Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia. Primirea elogioasa din partea criticilor internationali semnaleaza caracterul elementar al artei lor ce recurge la materialele naturale. Expozitia reprezinta un mod de recuperare a unor artisti originari din Romania, a caror traseu artistic marcheaza momente valoroase in istoria artei recente.

Pe langa lucrarile lor realizate impreuna intre anii 1960 si 1980, sunt incluse si exponate create separat.

Ritzi si Peter Jacobi au devenit cunoscuti la nivel international la mijlocul anilor 1960 pentru obiectele si lucrarile murale realizate din tesaturi textile si partial combinate cu lemn si metal. In pavilionul romanesc de la Bienala de la Venetia din 1970, au prezentat mai multe obiecte cu tentacule si umflaturi,care imbina traditiile folclorului si ale tesutului artizanal cu aspecte ale avangardei contemporane. 

Cuplul de artisti s-a mutat in Germania imediat dupa participarea la Venetia, dar au continuat sa includa in lucrarile lor motive din istoria, peisajul si vegetatia din tara lor natala.

Ritzi Jacobi a decedat anul trecut in luna iunie, New York Times i-a dedicat un necrolog in care a numit-o „o pioniera europeana a artei textilor si a artei fibrelor contemporane, cunoscuta mai ales pentru panzeturile sale monumentale si sculpturile sale moi.”

Ritzi si Peter s-au cunoscut in 1961 cand amandoi erau studenti la Institutul de Arte Plastice din Bucuresti (actuala Universitate de Arte), ea studia arte aplicate iar el, cu patru ani mai mare decat ea, era student la sculptura. S-au casatorit in 1966 si intre timp au inceput sa colaboreze la lucrari de arta, optand pentru parul de capra. Dl. Jacobi s-a angajat in Craiova unde tesatorii traditionali de etnie turca faceau covoare, sau kilims, din par de capra inca din timpul Imperiului Otoman.

Familia Jacobi a ales sa lucreze in domeniul fibrelor si al textilelor si  pentru ca cenzorii nu luau in serios acest tip de munca, astfel incat puteau lucra fara cenzura si fara presiune. Au realizat tesaturi care semanau mai mult cu niste reliefuri sculpturale, pastrand nuantele naturale ale materialelor, printre care se numarau bumbac, carton netratat, smirghel, sisal, fibra de cocos si grafit.

Revista American Craft i-a atribuit familiei Jacobi meritul de a fi introdus parul de capra in arta textila contemporana. Iar istoricii de arta recunosc munca lor ca facand parte din miscarea „noii tapiserii”, promovata de un grup de artisti care lucreaza cu mestesuguri traditionale, printre care Magdalena Abakanowicz din Polonia, Jagoda Buić din Croatia si americancele Lenore Tawney, Claire Zeisler si Sheila Hicks.

Dupa ce au primit o viza speciala pentru a parasi Romania pentru a participa la bienala de arta, cuplul a dezertat in Germania si au lucrat in stransa colaborare timp de aproape doua decenii, avand expozitii personale la Institutul de Arte din Detroit si Muzeul de Arta din Los Angeles.

Dupa anii ’70, Ritzi a continuat initial sa lucreze cu hartie si cutii mari de carton care pareau masive in spatiul expozitional iar la sfarsitul anilor 1990 a inceput sa experimenteze cu tuburi metalice si foi de aluminiu, incercand sa determine centrul de greutate si centrele de energie. Explorand materialele, ea a chestionat fragilitatea fizica si psihologica si, in acelasi timp, a creat desene abstracte. 

Atat casnicia, cat si parteneriatul de creatie al cuplului au luat sfarsit in 1984, in acelasi an in care au avut o expozitie la Musee d’Art Moderne de la Ville din Paris si la Galerie Nationale D’Art Textile din orasul francez Beauvais.

Fiecare dintre ei a continuat sa lucreze ca artist solo, ultima expozitie a doamnei Jacobi a fost in 2019 la Galeria Diehl din Berlin.

Peter s-a orientat in primul rand catre materiale sculpturale, rezistente, „dure” si catre fotografie, mai ales in alb-negru. Lucrarile sale abordeaza memoria individuala, tranzitivitatea si istoria contemporana, in special pierderile si pagubele lasate in urma de cel de-al Doilea Razboi Mondial si soarta populatiei transilvanene, care a fost deportata in Uniunea Sovietica pentru munca fortata incepand din 1945. 

Este cunoscut mai ales pentru memorialele sale publice, in special pentru sculptura din otel inoxidabil din Parcul de sculpturi Yuzi din Guilin, China, si pentru Memorialul Holocaustului din Bucuresti (2009).

Expozitia de la Galeria Jecza prezinta exemple ale acestor reliefuri textile abstracte, partial monumentale, realizate in special din fire de par de capra, par de cal si bumbac, care pot fi intelese ca forme pur abstracte, care se imping de la suprafata in spatiul inconjurator, cu o materialitate densa. 

Ritzi si Peter Jacobi, alaturi de artisti precum Jagoda Buić si Magdalena Abakanowicz, au adus si continuare sa aduca o contributie importanta la stabilirea tapiseriei in arta contemporana. 

Un alt material care joaca un rol proeminent pentru cei doi artisti este hartia, inclusa in stratificarea densa si dispunerea esalonata a suprafetelor si particulelor individuale. Se remarca grupul de lucrari numit „Soft Drawings”, in care mai multe straturi de hartie de orez, unele acoperite cu grafit si altele asamblate, atarna unul in spatele celuilalt.

In ceea ce priveste fotografia, se remarca seria ampla despre urmele ramase ale „Zidului de Vest” (Linia Siegfried), care, incepand cu 1938, parcurge in fotografii de ansamblu fosta linie de aparare vestica a Reich-ului german. Este o referinta la vestigii arhitecturale si pietre memoriale, elemente regasite in intreaga creatie a lui Peter Jacobi.

Daca veti vizita expozitia de la Galeria Jecza, va recomandam alte doua evenimente notabile in acest week-end la Timisoara: prima expozitie personala Adrian Ghenie din ultimii 14 ani in Romania si un atelier gastronomic de Slow Food care promoveaza importanta reducerii risipei alimentare. 

Articol realizat cu sprijinul Vodafone

Citește în continuare