Nu ma pasioneaza in mod special mitologia greaca, si de fiecare data cand apare un nou film cu zei, il ratez cu succes. Exista insa niste muritori alesi care au capacitatea magica de a ma face sa depasesc orice prejudecata: In cazul de fata, mister Tarsem Singh, regizorul care m-a cucerit definitiv cu filmul The Fall.

Asa ca am incercat sa uit tot ce citisem in Legendele Olimpului, mi-am pus ochelarii 3d, si l-am insotit pe taramul Nemuritorilor.
Pentru cei interesati de pedigree-ul unui film, am sa incep prin a spune ca regizorul are deja 4 premii internationale, iar producatorii au la activ  filme precum 300 si Shutter Island.
In ceea ce priveste scenariul, lucrurile se simplifica. Fratii Charley si Vlas Parlapanides nu au prea multa experienta, iar faptul ca sunt de orgine greaca nu aduce niciun plus filmului. De aceea din punct de vedere narativ, filmul nu prezinta aproape niciun interes.  
Tarsem Singh a luat povestea mitologica si a transformat-o intr-un proiect epic cu buget enorm si imagini care par desprinse din picturi. Regizorul recunoaste ca s-a inspirat dintr-o multime de picturi celebre, in special din Carravagio,  pentru a recrea o atmosfera aparte. Si din punctul asta de vedere, i-a reusit. Fiecare cadru este atent construit si are o simetrie aparte. Nimic nu este in plus, si ai intotdauna impresia ca daca te-ai misca putin, intreaga contructie si-ar putea schimba perspectiva. Costumele  impresionate si decorurile intregesc peisajul si creaza o atmosfera fantastica.
Avem pe de o parte lumea zeilor care pretind ca lasa muritorilor liberul arbitru, dar nu se pot abtine sa nu intervina atunci cand vad creatia lor e in pericol, si pe de cealalta parte, muritorii de rand, care isi traiesc viata mizerabila in niste peisaje care rivalizeaza cu Olimpul, in case cioplite in stanci deaspra oceanului.
Il avem pe curajosul Tezeu,care nu mai este fiul lui Poseidon (asa cum imi amintesc ca era in mitolgia greaca) ci un bastard care isi iubeste mama mai presus de orice si care nici nu ghiceste ce viitor legendar il asteapta.
Zeii au facut o promisiune ca nu vor mai ajuta niciodata muritorii atata vreme cat Titanii vor fi inchisi, dar se pare ca tanarul Tezeu i-a trezit cumva interesul lui Zeus, care vine si-l antreneaza sub chipul unui batran. Si cum are nevoie de un luptator care sa apare lumea impotriva tiranicului rege Hyperion (Mickey Rourke) care vrea sa elibereze titanii, Tezeu pare muritorul perfect. Curajul nu-i lipseste, ci doar instrumentul necesar, adica Arcul Epirus care ii da puteri magice. Il sustin moral dar mai ales fizic- oracolul Fedra(Freida Pinto) de care se si indragosteste si sclavul Stavros (Stephen Dorff).
Dar n-are sens sa va povestesc subiectul, care este oricum destul de banal si care pica intr-un con de umbra, servind aproape drept fundal pentru imagine.
Luptele sunt foarte reusite si oricat de fanteziste ar parea, par foarte reale cu ajutorul 3dului. Aproape ca-ti vine sa te feresti sa nu fi lovit de membre retezate sau improscat de galetile de sange care se preling pe ecran.
Bucati din oameni si animale plutesc pe ecran cu o gratie de nedescris, in slow motion, intr-o coregrafie grotesca.
Concluzia e simpla: Nemuritorii 3d e un film care bucura ochiul, dar nu multumeste spiritul.
Mi-ar fi placut ca nenea Singh sa nu cada in capcana comercialului, si sa apeleze la toate clisee posibile. Mi-ar fi placut sa nu existe scene romantioase, chiar daca rochia rosie de satin cade perfect de pe umerii exoticei Freida. Nu va lasati pacaliti de scenele nud, deoarece se pare ca au folosit o dublura:)

Henry Cavill nu impresioneaza cu nimic in rolul lui Tezeu, iar scena care ar fi trebuit sa-l puna in valoare (discursul mobilizator prin care incearca sa-si incurajeze oamenii sa porneasca intr-o lupta in care sanse sunt egale zu zero) e sustinuta doar de muzica, coregrafie si filmare. Mi-a facut insa placere sa-l revad pe Mickey Rourke in alt rol care se potriveste cu imaginea sa: aceea de baiat rau. Luke Evans in rolul lui Zeus, pare viril doar luat prin comparatie cu ceilalti zei, care au niste costume atat de sumare incat par desprinse din revistele pentru barbati gay:), iar John Hurt parca s-a nimerit si el din greseala pe platoul de filmare.
Cred ca filmul are sanse sa ia un Oscar pentru costume, scenografie sau poate chiar imagine.

Voi ce parere aveti? L-ati vazut, v-a placut? .