Skip to content

Interviu cu regizorul Pavel Bartos, aflat la debut: „Normal ca stiam ca o sa fie greu. Nu e nimic usor, daca ar fi usor ar face toti.”

 

In aceasta saptamana Pavel Bartos a prezentat prietenilor si catorva invitati speciali primul sau scurt metraj – „Romanian Tradition” – la care a fost regizor, scenarist, producator si actor.

Filmul a fost prezent la Festivalul de Film Anonimul si la TIFF si sunt mai mult 20.000 3000 de spectatori (ne-a corectat domnul Bartos) care l-au vazut deja, dar dupa ce isi va face viata in festivaluri sa speram ca Bartos il va posta online.

“Romanian Tradition” e o comedie cu talc, in forma snoavelor, de la o nunta traditionala romaneasca, inspirata de o intamplare pe care chiar Bartos a trait-o in studentie.

Ca sa reusesti sa-ti implinesti un vis, calea cea mai sigura e sa faci tot ce depinde de tine sa se implineasca, pare ca e deviza lui Bartos

Dincolo de film si de invitatiile la festivalurile de profil de peste tot din lume pe care Pavel Bartos le primeste acum, povestea acestui scurt metraj vorbeste despre un spirit de antreprenoriat cultural pe care ar trebui sa-l adopte cat mai multi actori de la noi.

“Nu m-am apucat sa fac film pentru ca am crezut ca lipseste un gen in cinematografia noastra si ma pot duce eu pe acea nisa. Mie imi lipsea ceva. Am tot asteptat sa vina filmul la mine si ori a venit in mici cantitati, ori nu a venit deloc.  Dar avand exemple de afara in care actorii si-au provocat ei niste roluri, m-am gandit: sunt in postura in care pot sa bat la niste usi sa incerc sa adun finantare, hai sa incerc pentru ca tine doar de mine.

Normal ca stiam ca o sa fie greu. Nu e nimic usor ca daca ar fi usor, ar face toti. Si de asta am inceput cu un scurt metraj, sa vad daca pot, sa vad daca imi iese, sa vad daca imi place. Si mi-a placut, desi a fost enorm de greu totul”, marturiseste Pavel Bartos.

De la momentul ideii de a face un scurt metraj dintr-o intamplare reala si pana la premiera au trecut aproape trei ani in care a intalnit multe greutati si s-ar fi putut razgandi.

Imagine din filmul „Romanian Tradition”

“Nu cred in lucrurile facute peste noapte, asa ca am luat-o pas cu pas. Prima data nu am vrut sa fiu regizorul acestui film, am vrut sa fiu producator si actor. Am tot incercat sa ma intersectez cu diversi regizori, dar mi-am dat seama ca la mine e o tema foarte simpla, o comedie, o patanie si vreau sa fie foarte curat totul. In conversatiile cu cate un regizor mai apareau discutii filosofice cu “aici vedem poetic ulita satului” si izbucneam “nu se vede nicio ulita poetica, pentru ca nu ma intereseaza asta”.

Asa am zis “il fac eu”, dar in clipa am luat hotararea m-am pus pe munca si, in 3 saptamani, mi-am facut toata preproductia – oameni, aparatura, locuri de filmare. Am avut doar 3 zile de filmare.

Si-au venit prietenii din industrie si mi-au zis “Bai, tu esti tampit. Oamenii cand fac primul lor scurt metraj se baga intr-o camera, intr-o baie, fac o poveste in doua personaje si folosesc resurse foarte putine. Tu pe langa faptul ca ai refacut o nunta de tara, ai avut 100 de oameni la un moment dat pe platou, iar in poveste sunt o gramada de personaje, ai mai avut si exterioare; ce te faceai daca ploua?!”

Nu eram nebun, eram pregatit sa pun si un cort mare. Aveam doar doua scene de interior si le-am lasat in ultima zi, cand am terminat de filmat si mutau aparatele in casa, a inceput sa ploua.”

“Ramon”, scenariul primului lung metraj e gata si, dupa ce a picat concursul la CNC, Bartos nu s-a descurajat si pleaca iar pe drumul antreprenoriatului pentru a strange banii de productie.

“La lung metraj nu o sa mai fiu si regizor pentru ca nu pot sa fiu atat de nebun sa cred ca pot sa le fac pe toate. Si producator, si actor, oricum e mult. Dar stiu ca trebuie sa fac o preproductie foarte buna pentru ca in clipa in care am inceput filmarile sa nu mai mai gandesc la altceva.”

Scurt metrajul “Romanian Tradition” ii are in distributie pe Alexandru Papadopol, Elvira Deatcu, Alexandru Ion, Vladimir Purdel, Marius Damian, Catalin Neamtu, Adrian Titieni si Ruxandra Maniu.

Citește în continuare