Skip to content

Istoria reala din spatele filmului „Oppenheimer” al lui Christopher Nolan. Robert Oppenheimer, creatorul bombei nucleare, este unul dintre cei mai dispretuiti si polarizanti savanti ai istoriei. S-a autodeclarat „distrugatorul de lumi”.

Scris si regizat de Christopher Nolan, lungmetrajul „Oppenheimer” a fost descris de numerosi critici de specialitate drept unul dintre cele mai bune si mai inteligente filme ale deceniului. Este un thriller epic, filmat cu camere IMAX, care isi propune sa aduca publicul in mijlocul uneia dintre cele mai complicate decizii luate in istoria omenirii: crearea bombei atomice.

Filmul este bazat pe cartea „American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer”, scrisa de Kai Bird si Martin J. Sherwin si premiata cu Pulitzer. Se bazeaza pe evenimente reale si se concentreaza pe rolul lui J. Robert Oppenheimer (jucat de Cillian Murphy) in dezvoltarea bombei nucleare.

Lansarea in cinematografele romanesti are loc concomitent cu premiera in SUA: vineri, 21 iulie. In Romania, „Oppenheimer” este distribuit de RO IMAGE 2000, mai jos puteti urmari trailerul. 

Va invitam sa descoperiti mai jos povestea reala din spatele scenariului scris de Nolan. Este un film care va scrie cu siguranta istorie, fiind deja favorit in cursa pentru premiile Oscar de anul viitor.

Pe langa Cillian Murphy, filmul ii are in distributie pe Emily Blunt in rolul sotiei lui Oppenheimer, biologa si botanista Kitty Oppenheimer, Matt Damon in rolul lui Leslie Groves, directorul Proiectului Manhattan, si Robert Downey Jr. in rolul lui Lewis Strauss, fondatorul Comisiei pentru Energie Atomica a SUA. Florence Pugh o joaca pe psihiatra Jean Tatlock, Josh Hartnett pe Ernest Lawrence, pionier al stiintei nucleare americane, iar Casey Aflleck pe Boris Pash, seful serviciului de contrainformatii al armatei la Presidio din San Francisco. Rami Malek il joaca pe David Hill, un fizician iar Kenneth Branagh il joaca pe fizicianul Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel.

Merita mentionat ca inafara de Murphy, Blunt si Hartnett, toti ceilalti actori mentionati au avut cel putin o nominalizare la Oscar, cei mai multi fiind laureati ai celor mai prestigioase trofee de actorie (BAFTA, Globurile de Aur, Emmy).

De la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, istoricii si artistii deopotriva au fost fascinati de figura paradoxala a lui J. Robert Oppenheimer, fizicianul care a condus laboratorul Proiectului Manhattan care a dezvoltat bomba atomica.

Inca din 1946 au fost create documentare, seriale de televiziune, piese de teatru, nuvele, romane, filme de lung metraj si chiar si un spectacol de opera care au explorat povestea vietii lui Oppenheimer si momentul deciziei cruciale luate de acestea. In ultimii ani, viata savantului american este portretizata ca fiind cea a unui geniu distrus, bantuit de propria inventie si de regrete. Deseori este citat dintr-un interviu pe care l-a acordat in 1965 cand a recitat un vers din Bhagavad Gita: „Acum am devenit moartea, distrugatorul de lumi”.

In biografia American Prometheus, Kai Bird sustine ca Oppenheimer a fost un om fascinant dar oamenii aleg sa preia doar partea tragica a povestii lui. Creatia lui Christopher Nolan este primul lungmetraj care abordeaza viata savantului in intregime si il prezinta dintr-un alt unghi: cel al omului de stiinta carismatic, paradoxal, deseori neinteles, care a condus o noua generatie a omenirii.

Nascut in 1904 intr-o familie de evrei din New York si educat la scoala de Cultura Etica din Manhattan, Oppenheimer a absolvit summa cum laude la Universitatea Harvard in doar trei ani.

In adolescenta s-a confruntat cu probleme de sanatate mintala in timp ce studia la Cambridge, povestind mai tarziu ca „Eram pe punctul de a ma sinucide”. Inca de atunci avea obiceiuri ciudate care i-au adus avertismente din partea profesorilor dupa ce i-a lasat tutorelui sau un mar injectat cu substante chimice pe birou.

Pana la izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial in 1939, Oppenheimer se transformase intr-un fizician respectat la Universitatea California, Berkeley. Kai Bird spune ca „era un fel de caricatura a unui profesor excentric, un omnivor intelectual care citea sanscrita, iubea poezia elisabetana si calaria si prepara un martini excelent.”

Intre timp, se indragostise de Jean Tatlock (interpretata de Florence Pugh in filmul lui Nolan), o membra a Partidului Comunist care i-a trezit interesul pentru politica. Desi nu s-a inscris oficial in partid, simpatiza cu obiectivele comuniste iar multi dintre prietenii apropiati si membrii familiei sale au fost membri de partid la un moment dat sau altul, inclusiv fratele sau, Frank Oppenheimer si prietenul Haakon Chevalier. FBI-ul a incercat multi ani la randul sa gaseasca legaturi oficiale ale acestuia cu comunistii insa nu a reusit.

Inclinatiile politice ale lui Oppenheimer nu l-au impiedicat sa fie cooptat, la inceputul anului 1942, pentru un proiect secret autorizat de presedintele Franklin D. Roosevelt, care atragea oameni de stiinta din toata tara. Cu trei ani inainte, Albert Einstein il avertiza pe Roosevelt intr-o scrisoare ca descoperirile in domeniul fisiunii nucleare promiteau „bombe extrem de puternice de un nou tip”. 

Astfel, in 1942, Oppenheimer a fost recrutat de generalul Leslie Groves Jr, director al proiectului Manhattan — interpretat in film de Matt Damon —, pentru a conduce echipa de cercetatori americani care incercau sa sa construiasca una dintre aceste bombe atomice inaintea Germaniei.

La laboratorul secret de arme din New Mexico unde lucrau, Oppenheimer si echipa sa au reusit sa dezvolte o bomba care folosea o reactie nucleara pentru a provoca daune initiale catastrofale asupra unei tinte, precum si efecte de durata ale radiatiilor care, in timp, ar fi dus la imbolnavire si moarte.

Desi bombele au fost dezvoltate prea tarziu pentru a fi folosite impotriva germanilor, care se predasera, Japonia reprezenta inca o amenintare pentru SUA si aliatii sai. Acest lucru a determinat SUA sa arunce doua bombe atomice, lovind orasele japoneze Hiroshima si Nagasaki.

Loviturile cu bombe atomice au avut loc la trei zile distanta. Intrucat Japonia nu s-a predat dupa primul atac cu bomba, SUA au lovit din nou tara, fortand in cele din urma capitularea.

Oppenheimer a murit la 18 februarie 1967. Spre sfarsitul vietii sale, s-a descoperit ca avea cancer la gat, cauzat probabil de obiceiul sau de a fuma foarte mult. Dupa o serie de tratamente nereusite, a decedat la varsta de 62 de ani.

Unul dintre cele mai dezbatute subiecte pe care le-a lasat in urma este legat de moralitatea lui. Exista numeroase dispute care se intreaba daca arma nucleara pe care a creat-o a ajutat la incheierea razboiului, desi a provocat pagube catastrofale si a ucis mii de oameni nevinovati.

Dupa desfasurarea bombelor nucleare care au ajutat la incheierea razboiului, Oppenheimer insusi s-a pronuntat impotriva armei pe care a creat-o, ceea ce a afectat relatia pe care o avea cu guvernul american. El a facut apel la instituirea unui control la nivel international al energiei nucleare si a pledat impotriva dezvoltarii unor arme viitoare precum bomba cu hidrogen.

Va invitam sa urmariti un nou punct de vedere asupra vietii si moralitatii lui Oppenheimer in filmul lui Nolan care intra in cinematografe vineri dupa-amiaza. Filmul spune povestea savantului dintr-o perspectiva la persoana intai, pentru a crea spectatorilor senzatia ca intra in mintea unuia dintre cei mai controversati oameni din istorie.

Cartea care sta la baza scenariului, „American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer” poate fi achizionata de aici.

Citește în continuare